Ca să putem verifica şi analiza justeţea şi temeinicia deciziei Comisiei de Oftalmologie de a nu permite discromaţilor să fie şoferi, avem nevoie să vedem argumentele. Solide, verificabile, publice. Problema este că acestea nu sunt disponibile. Aşa că trebuie cerute. Iată textul scrisorii (recomandate) care a luat astăzi (29 Iunie 2007) drumul Bucureştilor, spre Comisia Naţională de Oftalmologie şi spre Societatea Română de Oftalmologie:

Către Comisia Naţională de Oftalmologie

În urma neprimirii nici unui răspuns oficial scris la memoriul adresat Ministerului Sănătăţii “Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România” (*), revenim pentru a cere acest lucru (un răspuns oficial scris) în mod explicit.

Specific, în condiţiile în care discromaţii (**):

• nu au probleme în a discerne şi deosebi culorile fundamentale (roşu, verde, albastru)

• pot obţine permisul de şofer amator (uneori chiar profesionist - vezi referinţele memoriului) în majoritatea statelor Uniunii Europene, SUA, Canada, Australia, etc (de fapt nu cunoaştem state în UE în care situaţia discromaţilor să fie asemănătoare cu cea din România)

• există foarte mulţi şoferi discromaţi cu ani de experienţă şi zeci de mii de kilometri parcurşi atât în ţară cât şi pe drumurile din afară, fără evenimente rutiere deosebite

cerem să fie prezentate clar, cu dovezi verificabile si disponibile public, următoarele:

• motivaţiile medicale sau de altă natură pe baza cărora discromaţii sunt consideraţi un pericol pentru siguranţa rutieră

• statistici care să arate incidenţa accidentelor la discromaţi comparativ cu restul populaţiei

• confirmarea de către specialiştii oftalmologi a argumentelor prezentate de Comisia Naţională de Oftalmologie reprezentată de doamna Monica Pop, cum că discromaţii nu văd obiectele a căror culoare nu o disting clar decât de la mare apropiere (sau uneori deloc, cum se lasă a se înţelege din exemplul următor). Specific, doamna Pop dădea exemplul biciclistului discromat care nu a văzut un Matiz roşu, şi a intrat în el, accidentându-se grav.

De asemenea, dorim să ştim dacă interzicerea posibilităţii de a fi şofer amator a discromaţilor se bucură de un consens sau măcar o majoritate a medicilor oftalmologi din România dar şi din afara ţării. Ne aşteptăm ca o astfel de decizie ce afectează un jumătătate de milion de bărbaţi români adulţi să aibă parte de o largă susţinere a specialiştilor oftalmologi şi o documentată validare ştiinţifică, coroborate cu legi şi reglemantări asemănătoare în majoritatea ţărilor Uniunii Europene şi nu numai.

* o copie a acestui memoriu se găseşte la adresa de internet www.tomoiaga.ro/discromat.html
** ne referim la deuteranomalie si protanomalie, nu deuteranopie si protanopie

Vezi şi:

• Monica Pop, preşedintele Comisiei de Oftalmologie

Legea Nr. 544/2001 stipulează:

Art. 6.
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public;
c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.

Art. 7.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.

Deplâng lipsa de interes a Comisiei Naţionale de Oftalmologie şi a preşedintelui acesteia, medic primar Monica Pop, care nu s-a catadicsit să răspundă nici memoriului nici prezentei cereri, deşi este (respectiv reprezintă) o instituţie publică. Ignorarea e mult mai rea decât un răspuns negativ.