Sunt discromat şi vreau şofer

Hello,

My name is Vasile Tomoiaga and I am a citizen of Romania.
The reason I contact you is to report the situation of colorblind persons in my country. As you may easily find, about 8% of the male population of European descent has this genetically inherited minor disease that cannot aggravate nor heal during lifetime. In most of the countries that I know of (including USA) there is absolutely no problem to get a non-commercial driver license if you have this medical condition. But Romanian laws and medical practice disallows colorblind individuals to obtain a driver’s licence. I have tried repeatedly to contact the persons responsible of this situation to have them know of the absurdity of the situation (another European Union colorblind driver can travel in Romania with his car with absolutely no problem, and a Romanian can get the license in a EU country and have it valid in Romania, but this does not apply for Romanians in their country!) but the responses were almost nonexistent, my guess is because we are still tributary to the communist mindset where the citizen should shut up and not dare to question the established regime.
Finally I have addressed a petition to European Commission, but things are going slowly there too.
The media in Romania that I have contacted ignored the problem completely.
What lacks is a authoritative voice that should just ask the question publicly and generate a public debate and awareness of the situation. This would be a good beginning.
I would like to mention that Romanian colorblinds still get a driver’s license eventually bribing the doctors.
Here’s what American Academy of Ophthalmology states: “Some states test color vision, anticipating that it is important for identifying traffic signals accurately, but drivers with color deficiencies successfully use clues other than color. Studies show no association between color deficiency and reduced driving performance, and this component of visual sensory ability should not be included in vision tests to assess an individual’s ability to drive safely.” (link: http://www.aao.org/education/statements/loader.cfm?url=/commonspot/security/getfile.cfm&PageID=1208)

I decided to send you this email after reading parts of Country Reports on Human Rights Practices in Romania (http://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2007/100580.htm).

With the hope that you can do something about this discrimation affecting about half a million adults,
Vasile Tomoiaga
Officially ineligible to drive.

Scrisoarea de mai jos a luat drumul Parlamentului European spre cei 35 eurodeputaţi români sâmbătă 21 Ianuarie 2008. Am primit deja un răspuns preliminar (singurul) de la domnul POPA Nicolae Vlad, membru în Comisia pentru petiţii a PE.

---

Stiaţi că …

• prin lege, la 900.000 (500.000 adulţi) de discromaţi români nu li se permite să fie şoferi amatori?
• deşi nu se poate legal în ţară, discromaţii ar putea să-şi ia permisul (legal) în restul Uniunii Europene?
• în practică, discromaţii români tot în ţară fac şcoala de şofer, eventual deschizand ceva mai larg portmoneul?
• şoferilor europeni ce intră în ţară nu li se face test de perceţia culorilor la graniţă?
• medicii oftalmologi nu ştiu şi/sau nu le pasă că situaţia din România e probabil unică?
• celor mai mulţi români puţin le pasă, nici medicilor de discromaţi, nici discromaţilor de legile absurde?

România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi

Scrisoare deschisă către onor. 35 de reprezentanţi ai românilor în Parlamentul European

Stimaţii noştri,

Mă numesc Vasile Tomoiagă şi sunt discromat. La fel ca aproximativ 850.000 de români de sex masculin şi 40.000 persoane de sex feminin. Şi poate la fel ca doi dintre dumneavoastră. Spun doi pentru că statistic 8 procente (sau unul din 12) bărbaţi moştenesc o defecţiune genetică manifestată printr-o percepţie puţin diferită a culorilor, afecţiune numită discromatopsie. Discromaţii, în general şi în marea majoritate, disting şi roşul şi verdele, dar contrastul între anumite culori/nuanţe apropiate în spectrul vizual poate fi mai scăzut decât la cei care văd normal. De exemplu, eu nu văd zmeura coaptă de la 15-20 de metri, dar sora mea o vede. Însă n-am spus niciodată că cineva are ochii roşii când erau verzi, nici n-am trecut (neintenţionat) pe culoarea roşie a semaforului.

Cei mai mulţi dintre dumneavoastră probabil că nu cunoaşteţi amănunte despre această anomalie, şi poate că vă miră şi numărul foarte mare de persoane afectate. Dacă am trăi de la graniţa cu Ungaria spre vest, până în estul continentului american, sau din nordul Canadei până în sudul Australiei nici nu ar trebui să ne facem griji sau să ne intereseze detalii despre discromatopsie sau discromaţi. Dar România este o ţară aparte în această privinţă. Pentru că la noi discromat este sinonim cu inapt şofer.

Această anormalitate este contrabalansată într-un mod mioritic tragi-comic de o alta: predilecţia românului ca parte a unei societăţi “afectiv-difuze” de a utiliza “pilele, relaţiile, cunoştinţele [...] pentru suprimarea greutăţilor birocratice”, cum scrie Dan Ungureanu & Xandrei Popescu în excelentul articol-analiză Mentalitate si ideologii (Cultura, Nr. 15 (120), 19 aprilie 2007). Acest lucru mi s-a confirmat din nou şi din nou atât în discuţiile private cât şi pe forumurile de pe internet unde s-a scris despre acest subiect, când în majoritatea covârşitoare a cazurilor am fost sfătuit amical să deschid portmoneul sau să schimb examinatorul până la obţinerea rezultatului satisfăcător.

Acesta este şi motivul pentru care dumneavoastră nu ştiţi despre existenţa problemei acestor 900.000 de români. Dacă medicul îi spune omului nostru că nu poate conduce din cauza unei probleme de vedere cu nume complicat când el vede musca la 7 metri şi ştie care-i ăla verde şi care-i ăla roşu iar culorile semaforului nu le-a confundat niciodată, acesta nu se lasă păgubaş aşa uşor. Dacă are nevoie de permis, permis o să aibă. Astfel interdicţia legală de a fi şofer pentru discromaţi se transformă într-un pretext în plus pentru a da şi/sau a cere mult hulita şi des întrebuinţata şpagă. Însă nu trebuie să fie aşa. Unul din mobilele principale ale hotărârii de a demara acest proiect a fost refuzul de a trece pe lângă lege, cu atât mai mult cu cât în acest caz legea este aberantă.

Pentru a înţelege mai bine contextul şi motivaţia demersului de eliminare a restricţiei de a fi şofer pentru discromaţi, vă rog să urmăriţi cu atenţie puţină istorie. În toamna anului 2006 am fost declarat inapt şofer de către un medic oftalmolog al Policlinicii CFR Cluj-Napoca, în urma examinării cu panşele Ishihara şi a vederii în lumină crepusculară. Împreună cu Radu Popescu, un discromat (şofer) care locuieşte în SUA ne-am documentat cât mai bine cu putinţă din informaţia prezentă pe internet şi personal am alcătuit un memoriu cu 4 pagini de explicaţii şi 3 anexe pe care l-am trimis în februarie 2007 la secţia de oftalomologie a câte unui spital sau policlinică din fiecare reşedinţă de judeţ, la Societatea Română de Oftalmologie, la Ministerul Sănătăţii, şi la 4 Universităţi de Medicină şi Farmacie (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara). La exact o saptamână am trimis memoriul prin email la principalele televiziuni (în afară de OTV), ziare şi radiouri, apoi la Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), la Asociatia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România şi la Fonduri Structurale. De la Ministerul Sănătăţii mi s-a răspuns că petiţia a fost transmisă Comisiei de Oftamologie care este abilitată să analizeze şi să soluţioneze cererea mea. Comisia nu a trimis nici un răspuns deşi este o instituţie publică şi prin lege este obligată să răspundă într-un interval de timp stabilit. Motivaţia lipsei răspunsului mi-a fost comunicată prin telefon de către preşedinte, doamna medic primar oftalmolog Monica Pop, director al Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti care este fermă în convingerea ei de a nu acorda calificativul apt discromaţilor, şi care nu va accepta aşa ceva atâta timp cât va fi preşedinte. În 29 iunie am cerut explicaţii scrise Comisiei de Oftalmologie (comisie consultativă a Parlamentului), în care să motiveze solid, ştiinţific, medical, cu studii de specialitate şi coroborat cu practici similare internaţionale teza că discromaţii sunt periculoşi ca şoferi. Nu este nevoie să spun că explicaţia nu a sosit nici în ziua de azi. După o lună am apelat la Centrul SOLVIT printr-o petiţie bine argumentată în care am cerut ajutor european pentru soluţionarea problemei discromaţilor, având în vedere că intern am avut parte de ignoranţă. Dat fiind că nu era în abilitatea SOLVIT acest caz, am retrimis documentul Comisiei de Petiţii a Parlamentului European. Aceştia au luat act de cererea mea ca cetăţean european şi am primit răspuns prompt în care mi s-a spus că petiţia va fi evaluată şi dacă este acceptată va fi examinată de comisie într-o şedinţă deschisă publicului.

Între timp am încercat să adun date despe legile din alte ţări în ce priveşte discromaţii, şi până acum am aflat că în Olanda “discromatopsia nu reprezintă o restricţie/impediment pentru şoferi”, în Noua Zeelandă “nu există cerinţe pentru testarea vederii cromatice în determinarea aptitudinilor de a conduce”, în Canada “vederea culorilor nu este o cerinţă pentru conducerea sigură”, în Statele Unite “studiile arată că nu există nici o asociere între deficienţa de percepţie cromatică şi abilitatea redusă de a conduce”, în Germania “discromatopsia reprezintă o problemă doar în cazul persoanelor care doresc să obţină permisul de conducere pentru şoferi profesionişti”, în Elveţia “discromaţilor li se permite să aibă permis de conducere”, iar în Franţa “discromatopsiile sunt compatibile [cu calitatea de şofer]. Candidatul va fi informat [despre anomalia sa de vedere]“.

În România însă Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 87 din 03.02.2003 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule include discromatopsiile, iar Ordinul nr. 350 din 12/04/2003 privind modificarea Ordinului nr. 87/2003 nu le mai specifică explicit, ci doar că permisul de conducere auto nu se va elibera sau nu se va reînnoi persoanelor care sufera de orice afectiune oftalmologica care compromite siguranta condusului. În convorbirea telefonică (iniţiată de mine) cu doamna Monica Pop mi s-a spus că a fost o eroare omiterea discromatopsiilor din listă şi că acest lucru va fi corectat. Oricare ar fi situaţia legală (care este cel puţin ambiguă) practica testării eliminatorii cu planşele Ishihara este încă omniprezentă, o parte din vină fiind şi ignoranţa medicilor oftalmologi.
Având în vedere caracterul evident ne-european, izolant, discriminatoriu şi aberant (un discromat vest-european poate conduce fără nici o restricţie similară în România dar discromatului român nu i se permite să conducă pe pământul ţării sale) ale reglementările legale în ce-i priveşte pe discromaţii care doresc să devină şoferi amatori, avem încredere că această cauză va fi studiată de dumneavoastră şi apărată în Parlamentul European la momentul potrivit.

În numele celor 900.000 de români discromaţi, vă mulţumim pentru grija cu care veţi reprezenta şi apăra interesele noastre şi aştept cu interes rezultatele implicării dvs. susţinute.

Notă: toate documentele aferente, text şi/sau fotocopii, cât şi explicaţii detaliate se află pe blogul http://discromat.wordpress.com/

(Se poate începe de la harta site-ului: http://discromat.wordpress.com/harta/).

---

Scrisoarea a mai fost trimisă la HotNews (4 Feb), Evenimentul Zilei (5 Feb), grupul yahoo romania_eu_list (6 Feb), România Liberă (7 Feb), Ziua şi Ziua de Cluj (13 Feb), Gândul (15 Feb), Jurnalul Naţional (19 Feb).

Un amic imi trimitea în Ianuarie 2007 un link util la un articol din Cotidianul.ro: “Cum poţi să te plîngi Europei peste capul Guvernului“. După ce SOLVIT m-a informat că subiectul petiţiei mele nu este în competenţa lor, a trebuit să cercetez cărui alt organism mă pot adresa. Articolul din Cotidianul explică:

Comisia de Petitii a Euro-Parlamentului este institutia cu cea mai larga sfera de actiune, fiind asemanatoare Comisiei de Abuzuri a Parlamentului nostru. Totusi, nefiind o autoritate judiciara, nu poate pronunta sentinte si nici revoca hotariri ale instantelor judecatoresti din statele membre. Institutia poate cere Comisiei Europene (Executivului european) informatii relevante, poate consulta si alte Comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autoritatile nationale si, in general, poate intreprinde orice actiuni sint considerate necesare. Pentru a se putea adresa Comisiei parlamentare respective, petentul trebuie sa fi fost afectat „in mod direct“. Nemultumitii trebuie sa isi precizeze numele, ocupatia, cetatenia si adresa. Petitia poate fi scrisa inclusiv in limba romana (oricare dintre limbile oficiale ale UE) si poate fi trimisa prin posta sau prin e-mail. Petentul este informat asupra masurilor intreprinse, iar daca problema nu intra in sfera de actiune a UE, petitia este respinsa, iar petentul informat. Sedintele Comisiei sint publice, petentii putind asista la ele.

Zis şi făcut.

Update 17 Septembrie 2007: Deoarece Comisia de Petiţii a Parlamentului European a fost în concediu în luna Iulie, şi dat fiind că prima dată (22 August) petiţia a fost trimisă prin email, am retrimis textul cu foarte mici modificări prin formularul online, la două săptămâni de la momentul reînceperii activităţii.

Vezi şi:

• Petition to European Union (SOLVIT Center) on Colorblind’s condition in Romania

Ataşamente:

• Textul PDF al petiţiei trimise la Parlamentul Europei

Luna următoare (septembrie 2007) se va împlini un an de când medicul oftalmolog Marius Cristian Nistor a pus verdictul de INAPT ŞOFER pe biletul de trimitere pentru verificarea vederii cromatice, marcând şi începutul demersului Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România. În 29 iulie 2007 s-a împlinit o lună de la trimitrea către Comisia de Oftalmologie a scrisorii în care am cerut explicaţii şi argumente publice care motivează decizia de a considera discromatopsiile incompatibile cu calitatea de şofer amator. Luând în considerare timpul necesar scrisorii să ajungă la Bucureşti, dar şi cel necesar eventualului răspuns să vină înapoi spre Cluj-Napoca, şi acordând şi o săptămână de graţie, ajungem la o dată limită rezonabilă de 15 august, moment la care răbdarea noastră a ajuns la sfârşit. Anticipând lipsa unui răspuns în timp legal, şi epuizând mijoacele de acţiune posibile în România, am pregătit o petiţie care să fie trimisă Uniunii Europene în momentul expirării perioadei legale de răspuns. Mai jos se găseste textul petiţiei, aşa cum a fost trimisă astăzi, 15 August 2007, să ne poarte revendicările nebăgate în seamă de ai noştri dincolo de graniţele ţării.

Petition to European Union on Colorblind’s condition in Romania

Abstract. By the will of the legal authorities of Romania, its colorblind citizens (myself included) are not allowed to get a driver’s license, unlike any other EU country (and not only), to my knowledge. Given that all the efforts to solve the situation internally have failed, I turn to the ear of EU to ask for a bold recommendation that will help bring an end to this shameful discrimination.

Colorblindness is a mostly inherited genetic anomaly that affects an estimated 8 percent of white (European descent) male population, and about 0.5 of the females. In Romania, then, there would be about five hundred thousand adults (18+ years) with this condition whom by the existing laws^[1] and ophthalmologic practice are not allowed to obtain a driver’s license.

A person affected by color-blindness (the term is highly misleading) cannot tell the difference between certain colors, usually close hues, but certainly sees some color (a different one that a normal-sight person sees). By the type of light-sensitive cone cell affected, color deficiencies are classified as follows:

• deuteranopia – green blind (lacking green-sensitive cones, or, green-sensitive cones ‘understand’ the green as red)
• deuteranomaly (the most common, ~5% of white males, myself included) – green weak, anomalous perception of green, shifted towards red
• protanopia – red blind (lacking red-sensitive cones, or, red-sensitive cones ‘understand’ the red as green)
• protanomaly – red weak, anomalous perception of red, shifted toward green
• monochromacy – complete colorblindness, the color perception is limited to black, white and shades of gray

In September 2006, I was re-diagnosed with colorblindness, and the ophthalmologist verdict was “inapt for driving”. In short time I started to read and inform myself in detail on this color perception anomaly, and the condition of the colorblinds in other countries. With the help of a Romanian colorblind who lives in the United States, I wrote a document entitled “Colorblindness and the rights of the citizens in Romania”^[2] where I presented the facts and asked for a reconsideration of the legal restrictions. I sent the document at a hospital in each of the 41 counties of Romania, to Romanian Ophthalmologic Society, to government’s Health Department and to four universities of medicine and pharmacy. I’ve sent the document through email to the main televisions, radios and newspapers. I received exactly two answers, one from an ophthalmologist (who agreed with my cause), and an official one from Health Department, where they told me that the document was handed to Ophthalmologic Commission (a Health Department consultative commission) for analysis and decision. The Ophthalmologic Commission did not bother to answer. After some months, I called its president, physician Monica Pop, who told me she did not even consider to answer because under no circumstance she would approve colorblinds to be drivers, as long as she decides, because of the many accidents (she maintains) that are caused by them, offering “strong” arguments such as a colorblind biker hitting a red car, supposedly because he did not see it (!?). However, American Academy of Ophthalmology says: “Studies show no association between color deficiency and reduced driving performance, and this component of visual sensory ability should not be included in vision tests to assess an individual’s ability to drive safely“^[3]. But the chief absurdity is a consequence of the latest legal updates in Romania^[4], which makes possible for a Romanian (colorblind) to get a driver’s license in any EU country, license that is now automatically recognized in Romania, but (still) does not allow colorblinds to get a driver’s license in their own country.

Hoping to get other supporters for this cause, I wrote to the Center for Assistance for Non-government Organizations^[5], Association for Defending Human Rights in Romania^[6], also to the ophthalmologist that declared me inapt, modified some images to carry the message visually an posted it on an Internet group with over 6500 Romanians^[7], and started threads of discussion on three Romanian (mostly driving-related) websites^[8,9,10]. The responses were almost non-existent, except from the colorblinds on internet forums, who generally encouraged me to continue. Finally, I started a blog^[11] to document in detail the history of this action. There I posted all the relevant information concerning colorblindness and the struggle to obtain freedom for colorblinds to be drivers. I also collected legislation excerpts or official positions from 5 countries (Holland, Canada and New Zealand, United States, Germany) that explicitly says colorblindness is not an obstacle for safe driving (at least for personal/non-commercial licenses).

In 29 June 2007, I sent a last letter to the Ophthalmologic Commission (and to the Romanian Ophthalmologic Society) to ask for arguments that motivate their decision not to allow colorblinds to be drivers. Allowing for a month for a possible answer to come, a week for the letter traveling time, and an extra ‘grace’ week, we get a date of about 15 August (today). Needless to say, I received no answer. This is the reason I appeal to SolvIt in this specific day. After trying all possibilities inside the borders of Romania, and getting in response mostly indifference and neglect (peculiarities of non-democratic governments – heritage of communism), I saw myself in the need of asking for help from outside.

The colorblinds legal condition in Romania is restrictive and ambiguous, and we lack even basic official public information from some professional ophthalmological society regarding the unavailable occupations, the effect on everyday life, and so on. To my knowledge there is no government program to test and inform pupils and students on colorblindness starting from an early age in educational institutions, to guide them in choosing their adult studies and careers. The impossibility of obtaining legally a driver’s license in Romania if one is colorblind is just the tip of the iceberg of problems concerning this widespread color vision anomaly, but solving just this could be the beginning of increased care from authorities and ophthalmologists for people that are affected.

I hope this petition succeeded to draw attention on the situation of people with color vision deficiencies, and will prompt a quick and positive reply, helping bring one more freedom for a significant number of Romanians, and add a new worthy trophy to the list of solved cases.

[1] http://discromat.wordpress.com/2007/07/11/ordinele-87-si-350/
An excerpt from two legal orders (87/2003 and 350/2003) which regulate the medical conditions for a person to be able to get a driver’s license

[2] http://tomoiaga.ro/discomat.html
“Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România” (Colorblindness and the rights of the citizen in Romania)

[3] http://www.aao.org/education/statements/loader.cfm?url=/commonspot/security/getfile.cfm&PageID=1208
American Academy of Ophthalmology – Vision Requirements for Driving

[4] http://codulrutier.ro
Romanian Driving Law. See Article 24

[5] http://www.centras.ro/
Website of Center for Assistance for Non-government Organizations

[6] http://www.apador.org/
Website of Association for Defending Human Rights in Romania

[7] http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/message/44113
Visual message on Internet Discussion Group Romania EU List

[8] http://www.daciaclub.ro/Discromatopsia-si-drepturile-cetateanului-in-Romani-t68786.html
Dacia Club forum

[9] http://www.motociclism.ro/forum/index.php?showtopic=86376
Motorcyclist forum

[10] http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=152161&st=60&p=2688632&#entry2688632
General interest website forum

[11] http://discromat.wordpress.com
Sunt discromat şi vreau şofer (I’m colorblind and I want driver) – my (Vasile Tomoiagă) blog on colorblind’s condition in Romania

---

Avem şi confirmarea de primire:

---

Erată:

Has the authority being complained about written to the applicant about the case? Yes.
What was the date of the last correspondence? 29/6/2007

Am înţeles întrebarea greşit, anume, data ultimei corespondenţe de la mine la autoritatea de care mă plâng, care este într-adevar 29 Iunie 2007. Întrebarea se referă însă la data ultimei corespondeţe primite de mine, care este 13 Martie 2007 (data poştei în Bucureşti), când am primit răspunsul de la Ministerul Sănătăţii.

Ataşamente:

• Petition to SOLVIT Center on Colorblind’s condition in Romania (PDF)
  

Ca să putem verifica şi analiza justeţea şi temeinicia deciziei Comisiei de Oftalmologie de a nu permite discromaţilor să fie şoferi, avem nevoie să vedem argumentele. Solide, verificabile, publice. Problema este că acestea nu sunt disponibile. Aşa că trebuie cerute. Iată textul scrisorii (recomandate) care a luat astăzi (29 Iunie 2007) drumul Bucureştilor, spre Comisia Naţională de Oftalmologie şi spre Societatea Română de Oftalmologie:

Către Comisia Naţională de Oftalmologie

În urma neprimirii nici unui răspuns oficial scris la memoriul adresat Ministerului Sănătăţii “Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România” (*), revenim pentru a cere acest lucru (un răspuns oficial scris) în mod explicit.

Specific, în condiţiile în care discromaţii (**):

• nu au probleme în a discerne şi deosebi culorile fundamentale (roşu, verde, albastru)

• pot obţine permisul de şofer amator (uneori chiar profesionist – vezi referinţele memoriului) în majoritatea statelor Uniunii Europene, SUA, Canada, Australia, etc (de fapt nu cunoaştem state în UE în care situaţia discromaţilor să fie asemănătoare cu cea din România)

• există foarte mulţi şoferi discromaţi cu ani de experienţă şi zeci de mii de kilometri parcurşi atât în ţară cât şi pe drumurile din afară, fără evenimente rutiere deosebite

cerem să fie prezentate clar, cu dovezi verificabile si disponibile public, următoarele:

• motivaţiile medicale sau de altă natură pe baza cărora discromaţii sunt consideraţi un pericol pentru siguranţa rutieră

• statistici care să arate incidenţa accidentelor la discromaţi comparativ cu restul populaţiei

• confirmarea de către specialiştii oftalmologi a argumentelor prezentate de Comisia Naţională de Oftalmologie reprezentată de doamna Monica Pop, cum că discromaţii nu văd obiectele a căror culoare nu o disting clar decât de la mare apropiere (sau uneori deloc, cum se lasă a se înţelege din exemplul următor). Specific, doamna Pop dădea exemplul biciclistului discromat care nu a văzut un Matiz roşu, şi a intrat în el, accidentându-se grav.

De asemenea, dorim să ştim dacă interzicerea posibilităţii de a fi şofer amator a discromaţilor se bucură de un consens sau măcar o majoritate a medicilor oftalmologi din România dar şi din afara ţării. Ne aşteptăm ca o astfel de decizie ce afectează un jumătătate de milion de bărbaţi români adulţi să aibă parte de o largă susţinere a specialiştilor oftalmologi şi o documentată validare ştiinţifică, coroborate cu legi şi reglemantări asemănătoare în majoritatea ţărilor Uniunii Europene şi nu numai.

* o copie a acestui memoriu se găseşte la adresa de internet www.tomoiaga.ro/discromat.html
** ne referim la deuteranomalie si protanomalie, nu deuteranopie si protanopie

Vezi şi:

• Monica Pop, preşedintele Comisiei de Oftalmologie

Legea Nr. 544/2001 stipulează:

Art. 6.
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public;
c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.

Art. 7.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.

Deplâng lipsa de interes a Comisiei Naţionale de Oftalmologie şi a preşedintelui acesteia, medic primar Monica Pop, care nu s-a catadicsit să răspundă nici memoriului nici prezentei cereri, deşi este (respectiv reprezintă) o instituţie publică. Ignorarea e mult mai rea decât un răspuns negativ.

30 Mai – Mail la Fonduri Structurale

Buna, Am scris doua mesaje pe acest grup (romania_eu_list), care din pacate au fost ignorate, legat de situatia discromatilor din Romania, care in cea mai mare parte nu li se da dreptul de a fi soferi nici macar amatori, desi in practica exista multi, fie din cauza unor medici mai indulgenti care inteleg lipsa de gravitate a acestei afectiuni, fie prin spaga. Am o rugaminte la dumneavoastra, ca unii care cunoasteti foarte multe despre fondurile eurpone, cum se obtin, etc. Ma intereseaza cum s-ar putea obtine fonduri pentru un sondaj care sa determine procentul de discromati din Romania, si dintre acestia, procentul de soferi. Ar ajuta atat institutiile medicale, cat si o posibilia nou modificare a ordinelor Ministerului Sanatatii. Reamintesc ca se estimeaza un procent de 8-9 din populatia de sex masculin ca fiind discromata. In speranta ca solicitarea mea va gasi interes din partea dumneavoastra, multumesc pentru timpul luat in a analiza.

Vasile Tomoiaga

Au fost singurii din cei cărora le-am scris, care să şi răspundă:

EUROLINK – House of Europe
Honorary President: Ambassador Dr. Liviu BOTA
Former Deputy Secretary General of United Nations
Non-governmental organisation established in 1997
Coordinator of the CEFTAC Platform
www.HouseofEurope.ro ; www.ceftac.ro

Stimate Dle Tomoiaga,

va multumim pentru mesajul transmis.

Ca raspuns la solicitarea Dvs., va raspundem pe scurt urmatoarele:

- este necesar ca proiectul Dvs sa fie depus de o firma sau organizatie nonprofit, cu parteneri din domeniul ales.

- proiectul ar putea fi incadrat la Fondul Social European, cu parteneri europeni, dar programele vor fi lansate in Romania abia in toamna. In aceasta etapa, ar trebui sa intrati pe siteul Comisiei Europene pentru a va informa.

Pe siteul www.structuralfunds.ro puteti gasi informatii suplimentare privind programele operationale sectoriale in Romania, precum si o serie de evenimente pe care le organizam in tara.

Cu stima,
Sandu ZAMFIRESCU
Secretar General

Înfiinţarea unui ONG este o treabă destul de costisitoare, atât material dar mai ales în ce priveşte timpul investit. Aş fi preferat să găsesc un ONG existent care să sprijine acest demers.

romania_eu_list este un grup pe yahoo cu peste 6500 membrii în iunie 2007. După postarea imaginilor am scris şi o explicaţie în cuvinte. Iat-o:

Eu am fost in toate tarile din Europa si nu am auzit niciunde spunandu-se, daca nu merge ceva, “Ce sa faci, asa e Franta” sau “Asa e Spania”. Numai in Romania oamenii zic: “Asa e Romania”.
–
May Schmets

Stimatii mei,

Ati putut citi in 15 mai pe grup un mesaj ciudat cu putin text si multe poze despre ceva ce probabil nu ati mai auzit pana acum, anume, discromatopsia, o anomalie genetica ce are legatura cu perceptia culorilor. Pe scurt o persoana discromata vede verdele (si orice culoare in compozitia careia intra verdele) putin diferit fata de normal, din cauza receptorilor pe verde de pe retina care transmit spre creier semnalul corespunzator lungimii de unda la care sunt sensibili (verde) putin deplasat spre rosu. Exista si discromatopsie pe rosu, mai rara decat cea pe verde, si mai este daltonismul, si mai rar, unde receptorii de rosu/verde au perceptia suprapusa (persoana nu face deosebire intre verde si rosu).

Conform reglementarilor in vigoare din Romania, sau cel putin asa cum le inteleg medicii oftalmologi si cei care testeaza pentru scoala de sofer, discromatii sunt inapti a fi soferi, nici macar amator. In practica insa, exista medici care la discromatopsii mai usoare isi dau acordul, sau discromati care rezolva romaneste acest inconvenient. Este deajuns sa cititi cateva forumuri unde s-a discutat despre asta sa vedeti cati discromati cu carnet si fara probleme in circulatie exista, spagari sau nu.

Eu am aflat pe pielea mea acest lucru in toamna anului trecut, cand am dorit sa fac scoala de sofer, si am fost stampilat INAPT SOFER in urma testarii cu plansele Ishihara si cu un aparat ce simuleaza lumina crepusculara. La scurt timp am inceput sa ma informez in amanunt despre aceasta anomalie de vedere, si impreuna cu un discromat roman (sofer) din SUA am lucrat la un memoriu pe care l-am trimis in Februarie 2007 la cate un spital sau policlinica din fiecare resedinta de judet, la Societate Romana de Oftalmologie , la Ministerul Sanatatii, si la 4 Universitati de medicina si farmacie (Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara). La exact o saptamana am trimis memoriul prin email la principalele televiziuni, ziare si radiouri. Reactiile au fost aproape inexistente. Un singur medic m-a sunat sa-mi spuna ca e complet de acord cu cauza mea. Iar Ministerul Sanatatii mi-a raspuns (in 13 martie) destul de prompt anuntandu-ma ca solicitarea mea a fost trimisa mai departe la Comisia de Oftalmologie spre examinare si o sa mi se raspunda in timp legal. Nu stiu care este termenul legal, dar au trecut trei luni fara vreun alt raspuns. Intre timp am mai trimis email si la Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale (CENTRAS), si la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania. Nu stiu daca e nevoie sa adaug ca raspunsurile au fost inexistente. Asta m-a facut sa ma intreb, pentru a cata oara, de ce exista astfel de organizatii si centre daca ignora sesizarile cetateanului ale carui drepturi se lauda ca le apara si le promoveaza, cu atat mai mult cu cat discromatopsia afecteaza intre 8 si 10 procente din populatia masculina alba caucaziana (si 0.4 din cea feminina), adica vreo 800.000 de romani, din care ~500.000 adulti. Un numar deloc neglijabil.

In desfasurarea acestui demers am ajuns cu jalba mea si pe acest grup. Motivul principal a fost numarul mare de membrii, am inteles ca peste 6500. Motivul secundar ar fi banuiala ca printre membrii sunt persoane care ar putea deveni interesate de aceasta problema, si care ar putea ajuta, fie prin implicare directa, fie prin cateva sfaturi venite din experienta anterioara. Astfel, daca aveti in minte vreo modalitate concreta de a continua acest demers astfel incat sa se ajunga la rezultate mai bune, astept cu interes raspunsurile dumneavoastra. De altfel, sunt sigur ca printre cititori exista si persoane interesate direct, adica discromati. La 6500 de membrii estimez 300 de discromati membrii ai romania_eu_list.

Ar fi interesat sa fie testati parlamentarii cu carnet de sofer care au votat legile discrimatorii. Banui ca 8% s-ar dovedi inapti sofer. Probabil ca nici ei nu stiau ce voteaza, sau nu erau interesati. La fel cum nici pe romanul de rand nu il impiedica aceste reglemetari sa-si ia carnetul. De asta spuneam in mesajul anterior ca aceste legi incurajeaza si perpetueaza coruptia mica / spaga. Pe de o parte legea exista, pe de alta parte, sunt si discromati soferi, pe care ii doare in cot de restrictionarile lor absurde, inexistente in restul Uniunii Europene, dupa cunostintele mele. Adica, co-europenii nostrii discromati pot intra in Romania chiar si pe crepuscul, dar romanii discromati sunt inapti sofer in tara lor. Asta in vreme ce in America, majoritatea statelor testeaza simtul cromatic cel mult cu un semafor. Dar, asa cum spunea olandezul Schmets, din moto-ul de inceput, asa e in Romania.

Sunteti discromati daca in cele doua imagini de jos nu distingeti cifrele inscrise:

Asta inseamna ca perceptia receptorilor de verde (sau mai rar, rosu) de pe retina este deplasata spre verde, asa cum se vede in imaginea de mai jos:

1. Perceptie normala

2. Verdele deplasat spre rosu

Din cei peste 6500 de români (printre care ar trebui să fie 300 de discromaţi) ghiciţi câţi au răspuns ceva ? Răspuns corect: 0 (zero)

Folosindu-mi modestul talent artistic am modificat câteva imagini pentru a purta vizual mesajul discromaţilor. Rezultatul a fost postat pe grupul yahoo romania_eu_list în 15 Mai.

• 8-10% din populatia alba caucaziana, de sex masculin. ~800.000 de barbati români, din care ~500.000 adulti

• o anomalie minora

• o mentalitate retrograda, discriminatorie si ne-europeana

• niste reglementari ce perpetueaza si încurajeaza spaga

• un verdict ce handicapeaza

• Discromatopsia. Te priveste si pe tine.

http://tomoiaga.ro/discromat.html

Aceste imagini le-am trimis şi la ArtFusion şi CNCD.

Marius Cristian Nistor este medicul oftalmolog specialist care m-a declarat inapt, în urma testării cu planşele Ishihara şi vedere în crepuscul, pe baza legilor ambigue din România şi pe baza recomandărilor clare dar mai puţin formale ale Comisiei Naţionale de Oftalmologie. Din punct de vedere profesional şi-a făcut meseria cu conştiinciozitate.

24 Aprilie. Îi scriu domnului Nistor.

Stimate domn doctor Marius Nistor,

Probabil ma tineti minte de asta toamna, cand am fost la dumneavoastra pentru un control oftalmologic, inainte de a aplica pentru scoala de soferi (bilet trimitere: http://vasile.tomoiaga.googlepages.com/bilet-trimitere.jpg).

Imediat dupa ce am fost declarat de dvs. ca inapt sofer, am inceput o actiune de informare personala si timp de cateva luni am lucrat la un memoriu legat de aceasta anomalie minora si de discriminarea pe care legea din Romania o manifesta pentru cei ca mine, deloc putini.

In luna februarie am trimis plicurile cu memoriul “Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România” la cate un spital sau policlinica din fiecare resedinta de judet, la Societate Romana de Oftalmologie, la Ministerul sanatatii, si la 4 Universitati de medicina si farmacie (Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti; Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”, Cluj Napoca; Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T. Popa”, Iasi, si Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timisoara), dintre care o copie trebuia sa ajunga la cabinetul dvs. de la Policlinica CFR Cluj. La o saptamana am trimis email la principalele televiziuni, ziare si radiouri. Pe data de 13 Martie am primit urmatorul raspuns de la Ministerul Sanatatii: [vezi răspuns oficial]

Studiind ordinele 87 din 03/02/2003 si 350/2003 se poate intelege ca lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule asa cum este prezentat in 350 o inlocuieste pe cea din 87. Totusi, in urma discutiilor cu cativa medici oftalmologi, am intles ca legea in vigoare cere explicit testare cromatica, si mai ales discromatia, test care este eliminatoriu.

As dori sa binevoiti sa ma lamuriti in virtutea caror legi sau ordine se testaza eliminatoriu pentru discromatie la cabinetele de medicina muncii si la cele oftalmologice. Pentru ca in ordinul 350 se specifica doar testarea pentru vedere in lumina crepusculara. Sa inteleg ca asta se traduce in practica prin testarea cu plansele Ishihara ?

Este foarte ciudat pentru mine ca in Romania nu au exista astfel de initiative, care sa se bucure de sustinere larga. Si este si mai ciudat ca in ciuda eforturilor mele, raspunsurile sunt asa de putine. In orice alt stat caruia ii pasa de cetatenii lui, o astfel de problema care afecteaza 4% din intreaga populatie ar fi tratata cu mult mai mare interes. Sper ca macar unii vor vedea ca aceasta cauza este una dreapta, si scopul este binele cetateanului. Am incapatanarea sa cred lucrurile pot fi schimbate si fara impunere sau urecheare externa. Am increderea ca exista oameni care vor binele comun fara interese populiste sau materiale. Acuma, intrebare este: unde sa-i gasesc pe oamenii astia ?

Nici aici n-am avut mai mult noroc cu răspunsul.

22 Aprilie. Email la APADOR – Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania. Am considerat potrivit să apelez şi la APADOR, de vreme ce in celelalte state din UE dar nu numai, discromaţii conduc liniştiţi.

Buna,

Subiectul acestui email este exact titlul pe care l-am dat unei initiative a mea legata de persoanele afectate de discromatopsie, o afectiune mostenita genetic minora, netratabila, prezenta la aproximativ 8% din populatia de sex masculin din Romania (asta ar insemna ~800.000 de barbati). Conform Ordinului 87 din 03/02/2003 si Ordinului 350/2003, sau cel putin asa cum este inteles si aplicat ultimul (350), discromatii romani sunt inapti in a fi soferi, nici macar amatori, asta in contextul in care in Europa si SUA aceasta afectiune este irelevanta in obtinerea permisului amator.

In toamna lui 2006 am fost declarat inapt de a fi sofer. La scurt timp an inceput o actiune de adunare de informatii si am compus un memoriu pe care l-am trimis la cate un spital sau policlinica din fiecare resedinta de judet, la Societate Romana de Oftalmologie, la Ministerul sanatatii, si la 4 Universitati de medicina si farmacie (Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti; Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”, Cluj Napoca; Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T. Popa”, Iasi, si Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timisoara).

Va rog sa cititi intregul memoriu la acesta adresa: http://tomoiaga.ro/discromat.html

Va rog sa cititi intreg istoricul acestei initiative la adresa: [şters]

In urma citirii continutui memoriului si a istoricului initiativei, sper ca veti considera ca este o cauza pentru care merita sa luptati si care merita sprijinita, din cauza izolarii Romaniei in aceasta privinta, si din cauza numarului urias de persoane care ar fi incapabile sa fie sofer ca urmare a acestei situatii. Multumesc.

Să mai adaug că şi în acest caz răspunsul a fost nul ?