Sunt discromat şi vreau şofer

Un băiat daltonist îşi descoperă independenţa prin pictat.

A colour-blind boy discovers his independence through painting.

Mersi Anca C.

Vă rog să priviţi cu atenţie imaginea de mai jos şi apoi să răspundeţi la întrebarea din sondaj.

Întrebarea se referă la culorea fondurilor logo-ului (unde scrie GTS Slovakia) respectiv unde scrie Home.

Sensibil distinct înseamnă culori destul de apropiate dar nu aşa clar distincte.

Mulţumesc pentru răspuns!

Un test pentru discromatopsie destul de simplu: exista vreun mesaj înscris pe elefant?

Eu imi dau seama că sunt buline care formează ceva distinct, dar nu îmi dau seama ce. Cei care văd clar o literă în mod normal nu sunt discromaţi.

foto: rwp-roger

via colblindor

Azi am primit pe acest blog următorul comentariu:

Impresionant. Astăzi am venit de la poliţie unde am fost la vizita medicală (vreau să mă înscriu în poliţie) şi am fost respins pe motiv că sunt daltonist. Trist… asta e pasiunea mea şi altceva nu mă văd făcând. Acuma nu ştiu ce să fac poate să mă omor

Nu este primul comentariu lăsat pe acest blog de tineri care se întorc acasă de la testarea pentru poliţie, armată şi desigur şcoala de şofer şi caută pe net detalii despre afecţiunea care le-a curmat visul.

Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ar trebui să colaboreze pentru introducerea testării cu planşele Ishihara la o vârstă suficient de mică încât elevii să nu-şi fi făcut deja planuri serioase pentru o carieră. Probabil clasele V-VIII ar fi cea mai bună alegere. Cum există programe de vaccinare, de evaluare a sănătăţii, de ce nu s-ar introduce şi aceste teste?

Lista meseriile pe care discromaţii nu le pot practica ar trebui făcută publică şi oferită părinţilor copiilor cu acestă anomalie de percepţie a culorilor. Dar revenim iarăşi la chestiunea cantitate versus calitate. Testare cu planşele Ishihara este grosso modo, cantitativa, nu ne spune cu precizie tipul si severitatea deficienţei. Eu am deuteranomalie medie-severă dar în 98% din situaţiile comune ale vieţii faptul că sunt discromat este irelevant (“expertul” de la Policlinca CFR, Marius Cristian Nistor, mi-a trântit o “discromatopsie totală“). Estimez că 80-90% dintre discromaţi au o anomalie mai uşoară sau egală cu a mea (în general mai uşoară).

Chiar şi această listă de meserii ar trebui să ţină cont de gradul deficienţei. Dar ăsta e un vis, deocamdată, dacă la noi eşti inapt şi pentru permis de conducere amator dacă nu discerni corect toate planşele Ishihara.

Domnule Titus Corlăţean, Victor Boştinaru, domnule Nicolae Vlad Popa, ne mai ţineţi minte?

Nu sunt anarhist. Cred că trebuie să respectăm legile şi instituţiile statului. Cred că trebuie să ne îndeplinim îndatoririle de cetăţeni, ba mai mult, să nu aşteptăm să ne bage statul în traistă ci să punem noi umărul la construirea unei democraţii sănătoase.

De ce dau atunci sfaturile de mai jos? Pentru ca uneori legile sau practica statului sau a unor instituţii este nedreaptă. Atunci când relgementările sunt împotriva oamenilor, desi există argumente covârşitoare pentru schimbarea stării de fapt, cred că nesupunerea civică şi “fentarea” sunt justificate.

Să vedem deci câteva modalităţi de a sări peste hopul testării cu planşele Ishihara pentru a vă lua permisul de şofer.

1. Nu e nevoie să le fentezi întotdeauna. Căutaţi în oraşul dvs. mai multe cabinete de medicina muncii, vorbiţi cu medicii, explicaţi-le că vedeţi culorile, dar că vedeţi putin diferit, şi asta nu e o ameninţare la adresa siguranţei rutiere. Căutaţi până găsiţi un medic care vă înţelege cât de cât şi care dă apt discromaţilor. Sunt unii care pentru permis amator pun apt, dacă recunoaşteţi o părte bună din planşe. Dar nu veţi găsi întotdeauna aceşti medici, si atunci:
2. Învăţaţi seturile de planşe Ishihara pe de rost. Există două seturi standard, cele de 24 şi cele de 38. Majoritatea cabinetelor care testază pentru permisul de conducere le folosesc. Unii cititori ai acestui blog au reuşit astfel să ocolească obtuzitatea sistemului (învăţând de ex. după modelul primelor bulinuţe de sus).
3. Făceţi-vă lentile de contact. Un citior şi-a făcut lentile colorate în Italia (deşi nu văd de ce nu s-ar putea face şi in România) şi astfel poate trece fără nici o problemă testul “cu mozaicul”. Iar pentru cei îndrăzneţi
4. Fiţi curajoşi şi confruntaţi medicii. Dreptatea e de partea discromaţilor nu a medicilor. Învăţaţi ce întrebări trebuie să puneţi dacă medicul îndrăzneşte să vă dea inapt şofer. Când medicii vor afla că nu e tocmai OK ceea ce fac, adică să testeze eliminatoriu cu planşele Ishihara, vor începe să se mai înmoiaie puţin şi să se gândească mai bine dacă ar avea cu ce să se apere în cazul în care clientul le intentează proces.

Notă: nu recomand folosirea acestor metode pentru a trece probele pentru poliţie sau armată. Trebuie să recunoaştem că deşi vedem bine, încât în viaţa de zi cu zi afecţiunea nici nu este perpectibilă, nu percepem la fel de clar culorile (sau contrastul dintre unele culori pe anumite fundaluri) ca şi cei cu vedere normală, şi ar trebui ca în meseriile acestea să-i lăsăm pe cei apţi.

La sugestia lui  Cosmin am creat această pagină unde vă rog să lasaţi comentarii cu medici care dau apt pentru permis la discromaţi.

Dacă aţi trecut cu bine de examenul oftalmologic, fără şpagă, vă rog să intraţi la pagina Medici Luminaţi să lasaţi numele medicului şi adresa cabinetului.

Păi fraţilor, ce e de făcut în această situaţie cu discromatia asta? Nu ia nimeni chiar nici o masură? Suntem puşi la zid pentru o problemă minoră.

Dar eu cred că alta e problema în Romania. Toţi cei care am fost respinşi de la acest test banal cu mozaicul, de fapt nu am ştiut ce culoare are bancnota de 100 lei.

Alex

În 21 Ianuarie 2008 am trimis o scrisoare celor 35 europarlamentari români în care sesizam problema discromaţilor şi ceream spijin pentru susţinerea drepturilor noastre în Parlamentul European.

Domnul Nicolae Vlad Popa, deputat în PE din partea PDL a promis să susţină acest demers, el făcând parte şi din comisia de petiţii a Parlamentului, adica cea care decide soarta petiţiei trimis de mine în 15 August 2007 către Parlamentul European. Până la urmă petiţia a fost admisă pentru analiză, dar de atunci nu am mai auzit nimic.

Între timp, ca urmare a scrisorii mele către eurodeputaţii români, domnul Titus Corlăţean, deputat din partea PSD în PE a adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene sesizând posibila descriminare pe bază genetică a discromaţilor.

După 60 de zile a venit răspunsul Comisiei care spune că “reglementările UE nu interzic celor care suferă de daltonism să fie şoferi” şi “discromatopsia nu este menţionată printre eventualele contraindicaţii la conducerea de autovehicule”. Domnul Corlăţean adaugă că “experţii oftalmologi care au participat la lucrările Comisiei şi ale Comitetului pentru permise de conducere nu au menţionat în raportul lor că daltonismul ar fi în mod necesar o afecţiune care să nu permită conducerea de autovehicule”. Totuşi, Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene completează: “directiva menţionată stabileşte doar un set de reguli minime de aptitudine fizică pentru ca permisele de conducere eliberate de statele membre să poată fi reciproc recunoscute în cadrul UE, şi nu obligă statele membre să elimine din legislaţia şi practica naţională testarea cu planşe Ishihara”. El a mai spus că “îşi rezervă dreptul de a aborda situaţia din Romănia în cadrul lucrărilor ulterioduare ale Comitetului pentru permise de concere”.

Detalii se pot citi pe site-ul PSD, în Evenimentul Zilei, euractiv.ro şi Curierul de Râmnic.

Ştirea de pe site-ul PSD este singura care precizează că acţiunea domnului Corlăţean a fost declaşată de scrisoare pe care editorul acestui site a trimis-o în 21 ianuarie 2008 spre Bruxelles.

Mulţumirile noastre se îndreaptă spre Comisia Europeană, Comisia de Petiţii a PE, domnii Vlad Nicolae Popa şi Titus Corlăţean, dar şi către Andi Cristea, asistentul domnului Corlăţean care m-a ţinut la curent telefonic şi prin email din momentul primirii scrisrii până la răspunsul primit de la Comisie.

Dan: Se pare ca tenacitatea da roade. Va felicit din toata inima pentru curajul si initiativa dv. Sunt discromat si conduc masina personala din 1979. Am peste un milion de km facuti la volan si nu am zgariat macar o singura data masina mea sau a altcuiva. In toata cariera de conducator auto cred ca am primit doar trei amenzi (din care doua pentru depasiri usoare ale vitezei in orasul in care locuiesc iar una pentru o toba sparta. Deci motivele nu au nici olegatura cu discromatopsia. Chestia cu matizul rosu de care se leaga dna doctor Monica Pop este o prostie. Individul ala nu a vazut masina dintr-un cu totul alt motiv decat culoarea rosie a acestuia. In masura in care este necesar va voi acorda tot sprijinul meu. Va urez succes in continuare in demersurile intreprinse pentru modificarea unei legi anacronice si nedrepte. Garantez dnei doctor ca se poate conduce in siguranta cu aceasta deficienta de vedere atunci cand esti constient de ea. In lume sunt milioane de soferi care o fac fara sa produca accidente.

În 22 Aprilie 2008, domnul europarlamentar Titus Corlăţean a depus o întrebare scrisă la Comisia Europeană legată de discriminarea românilor cu deficienţe cromatice genetice. Domnul Corlăţean a fost printre destinatarii scrisorii mele din 21 Ianuarie 2008, împreună cu ceilalţi 34 de români deputaţi în Parlamentul European. În urma analizei sesizărilor mele privind situaţia discromaţilor români, atât din scrisoare, cât şi din lecturarea acestui blog, a decis să sprijine această cauză, şi acesta este primul pas concret pe care l-a făcut.

Redau mai jos conţinutul întrebării scrise:

În Uniunea Europeană aproape 40 milioane de cetăţeni, adică aproximativ 8% din bărbaţi şi 0,4% din femei, au deficienţe cromatice genetice care se manifestă printr-o sensibilitate diferită de cea normală în ceea ce priveşte percepţia diferitelor nuanțe de culoare.

În România aproape 900.000 de cetăţeni suferă de deficienţe cromatice genetice. Generic ei sunt numiţi discromaţi. Deşi Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 350 din 12/04/2003 nu mai enumeră discromatopsiile pe lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător auto, datorită ignoranţei şi inerţiei prezente în sistemul medical, în cadrul examenului oftalmologic obligatoriu pentru obţinerea permisului de şofer amator, este menţinută testarea cu planşe Ishihara. Persoanele ce nu trec de testarea Ishihara (cele cu deficienţe cromatice genetice) sunt declarate inapte medical pentru dobândirea permisului de şofer amator. Această practică este prezentă în România chiar dacă nu există un temei legal, autorităţile române, în special Comisia de Oftalmologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, refuzând din ignoranţă să ia măsuri pentru stoparea ei.

Testarea cu planşe Ishihara are un caracter discriminatoriu şi ne-european pentru că cetăţenii europeni cu deficienţe cromatice genetice pot obţine permisul de şofer amator în alte ţări ale UE precum Franţa, Olanda, Germania etc, dar nu şi în România. Practica menţionată este o încălcare de către România a Articolului 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, fiind o discriminare pe motiv de caracteristică genetică.

Considerăm necesară intervenţia Comisiei Europene pentru ca autorităţile din sistemul medical român să înceteze această practică discriminatorie, fără nici un temei legal, faţă de persoanele cu deficienţe cromatice genetice, în ceea ce priveşte acordarea calificativului apt pentru obţinerea permisului de şofer amator.

Data: 22 aprilie 2008

Ştirea a fost preluată de:

• psd-europa.eu
• cronicaromana.ro
• promptmedia.ro
• senat.ro