Către Ministerul Sănătății,

Referitor la Ordinul 1162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 631 din 9 septembrie 2010.

Având în vedere (a) procentul populației din România afectată de anomalii de percepție a culorilor (discromatopsii), care numără cu aproximație 900.000 de persoane, majoritatea de sex masculin și (b) neclaritățile de jure și inconsecvența de facto în ordinele Ministerului Sănătății care stabileau afecțiunile incompatibile cu calitatea de șofer, dorim clarificarea următoarelor:

1. Ordinul M.S. nr. 1162/2010 nu menționează cuvântul “discromatopsii” (deutanomalii, protanomalii, tritanomalii, deutanopie, protanopie, tritanopie, monocromatie) iar lista din art. 6 par. 1.2 nu menționează testarea percepției culorilor ca fiind importantă la examinarea oftalmologică.

În acest caz care este rolul Planșelor Ishihara (sau a altor metode de depistare a discromatopsiilor) în testarea oftalmologică pentru obținerea carnetului de conducere?

2. Este testarea cu planșele Ishihara (sau alt test pentru depistarea discromatopsiilor) obligatorie în cadrul examinării oftalmologice în vederea obținerii carnetului de conducere?

Menționez un paragraf din articolul adevarul.ro – Bolile care-ți iau permisul din 4 august 2010 care spune “Normele au eliminat discromatopsia (n.r., boala celor care confundă culorile) din lista afecţiunilor oculare pentru care nu se putea obţine permis de conducere.”

3. Dacă testarea cu planșele Ishihara este obligatorie, rezultatul testului este informativ sau eliminatoriu pentru candidații cu discromatopsii?

4. Există vreo diferențiere între testarea percepției culorilor dacă se dorește obținerea permisului de conducere în folos personal (amator) sau comercial (profesionist)?

5. Există norme unitare de aplicare a ordinului 1162/2010 la nivel național pentru cabinetele care efectuează teste oftalmologice în vederea obținerii permisului de conducere? Dacă da, care sunt aceste norme, în particular cele referitoare la testarea percepției culorilor?

Cu mulțumiri
Vasile Tomoiaga,
discromat (deutanomalie medie)

“I don’t know whether you have noticed but I made another post clearing up a previous misunderstanding. As I understand it, you can distinguish red, yellow, green and blue but might have a green-turqoise confusion. It would be nice if you could be more specific about your colour vision anomaly, so that people like me can understand better about what you can see. I’ve heard that green weak people are often unaware of their colour-anomaly until they have their colour vision tested.

Kind regards”

Here is my answer:

“Hello Myrtone,

I will answer emails that show no condescending [tone]. I remember you were not willing to learn, but I am glad you changed your mind.

I am green-weak, my vision anomaly is deutanomaly. Yes, I distinguish Red very well, I even like red. When looking from 5th floor at the road red cars are the most obvious to me.

I can distinguish red, green, blue, all basic colours in fact (brown, pink etc). Sometimes I confuse mauve with blue. I deal best with colours of objects that reflect light. When they emit lights, such as car back lights, I cannot distinguish well between read and orange respectively orange and yellow. In fact I have problems naming colours of small emitting lights such as flying plane lights.

I was unaware of my anomaly until I was 14 when I was tested with Ishihara plates. Nevertheless I was really bad at finding mushrooms (in the field, I am from the countryside) or red berries. The difference between the berry’s red and grass’s green was not as big for me as that perceived by normal colour vision, and as such these berries did not “jump in my view”: they were not obvious. Same for mushrooms that have colours similar to the soil.

This anomaly of view did not block ladies in my family to ask me if they combined nice the garments they clothed with. They seem to appreciate my aesthetic sense.

It is important to understand that most of the problems colorweaks (or colorblinds) have is due to a colour on a background,not the colour itself. The colour / background colour combination generates the confusion, and in reality these combinations are rare. Mr. Ishihara had to work a lot with his colourblind assistant to develop the colour scheme of his plates.

Why do you need all this info?“

The Blog-Health-o-Meter™ reads Wow.

Crunchy numbers

The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 100,000 times in 2010. If it were an exhibit at The Louvre Museum, it would take 4 days for that many people to see it.

In 2010, there were 11 new posts, growing the total archive of this blog to 76 posts. There were 2 pictures uploaded, taking up a total of 432kb.

The busiest day of the year was August 4th with 569 views. The most popular post that day was Planşele Ishihara, setul de 24.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were search.conduit.com, tomoiaga.ro, colblindor.com, google.ro, and discromat.blogspot.com.

Some visitors came searching, mostly for discromat, discromatie test, discromatie, ishihara, and plansele ishihara.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

Planşele Ishihara, setul de 24 July 2007
174 comments

Planşele Ishihara, setul de 38 October 2008
143 comments

Lentile pentru “corijarea” discrmatopsiei / daltonismului January 2009
67 comments

Memoriul “Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România” July 2007
31 comments

Cum să fentezi testul cu Planşele Ishihara dacă eşti discromat? April 2009
18 comments

Primăria din Torino a aprobat, cu 27 de voturi în favoare şi o abţinere, experimentarea unor semafoare speciale pentru cei care suferă de daltonism. Ideea este aceea de a introduce semafoare asemănătoare celor pentru tramvaie, cu o linie orizontală, verticală sau oblică în locul culorilor.

Aceste indicaţii pot fi uşor interpretate şi de cei care suferă de daltonism. Pasul succesiv este acela de a propune introducerea acestor semafoare la nivel naţinal şi internaţional.

http://www.adevarul.it/stiri/se-intampla-orasul-tau/torino-vor-fi-experimentate-semafoare-daltonisti

Încă un tip de semafor care i-ar ajuta pe daltoniști: http://www.motocicletesuzuki.ro/stire_47.html

(multumesc Devil)

Referitor la dezbaterea publică a “Ordinului pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.”

Doresc să vă fac cunoscut, nu pentru prima dată că în România cetățenii afectați de discromatopsii întâmpină dificultăți în obținerea certificatului medical oftalmologic în vederea obținerii permisului de șofer, atât amator (personal) cât și profesionist (comercial). Acest lucru se întâplă de facto din cauza inerției sistemului medical, a lipsei de informare a medicilor față de cercetările științifice și medicale din țările cu tradiție rutieră și a ignorării recomandărilor medicale respectiv a legislației similare din spațiul Uniunii Europene, al SUA, Canada, Australia etc. respectiv de jure din cauza unui decizii a Comisiei de Oftalmologie a Ministerului Sănătății din 31.03.2008, așa cum reiese din răspunsul Ministerului Sănătății din data de 8.04.2010 (Nr. CS. A 3054) dat ca răspuns la interpelarea domnului senator Titus Corlățean adresată senatului României în data de 23.03.2010 având ca subiect “Discriminarea cetăţenilor români cu deficienţe cromatice care doresc obţinerea permisului de şofer amator”.

Concret, cerem Ministerului Sănătății:

1. Publicarea pe internet a listei meseriilor inaccesibile discromaţilor. Această listă nu este unitară, centralizată, ci sunt liste specifice fiecărui minister, așa cum reiese din răspunul Ministerului Sănătății, Direcția de Sănătate Publică și Control în Sănătatea Publică nr. 49147 din 17.08.2010 la o solicitare similară a mea. Consider un act de transprență și real ajutor pentru aproape un milion de români cu discromatopsii (8 procente din bărbați și 0,4% din femei sunt afectați de această anomalie genetică).
2. Tratarea diferenţiată a discromaţilor în funcţie de gradul şi tipul anomaliei de percepţie a culorilor. Discromatopsiile pot fi deutanomalii, protanomalii, tritanomalii, deutanopii, protanopii, tritanopii, acromazii iar aproape toate pot avea diferite grade de expresie în fiecare individ. Discromaţii cu o anomalie minoră-medie nu ar trebui exclusi de la practicarea unei meserii în care abilitatea de percepe şi discerne normal culorile nu este esenţială.
3. Ministerul Sănătăţii trebuie să ofere o clarificare oficială, o recomandare de bune practici cabinetelor de medicina muncii şi tuturor medicilor care lucrează în acest domeniu prin care să afirme explicit ceea ce ordinul 350/2003 respectiv 1162/2010 spune implicit: discromatopsiile nefiind incluss pe lista afecţiunilor înseamnă că nu mai sunt un impediment în obţinerea permisului.
4. Atât înainte de 2003 cât şi după, Codul Rutier nu face distincţie între multiplele grade şi tipuri ale anomaliei de percepţie a culorilor. Mă aştept ca, la fel ca în alte ţări cu tradiţie rutieră, daltoniştilor (deutanopie şi protanopie) să le fie interzis probabil permisul comercial / profesionist (dar nu şi cel amator, vezi cazul ţărilor care nu includ DELOC teste de percepţie a culorilor la permis personal/amator). Nu este normal, rațional și uman tratarea egal procustiană a tuturor prin restricționare de la posibilitatea conducerii unui autoturism a celor care nu trec de testul Ishihara – cea mai frecventă metodă de depistare a discromatopsiei în România. Asta înseamnă capacitatea clinicilor de a măsura tipul şi gradul discromatopsiei, ceea ce nu sunt sigur că este posibil în foarte multe oraşe din ţară. Pentru a implementa acest lucru este nevoie de o comisie de experţi fără frustrări şi obsesii, care să analizeze recomandările “Eyesight Working Group” al Comisiei Europene şi legislaţia din domeniu din ţările Uniunii Europene şi nu numai şi să vină cu propuneri pentru România. Din această comisie trebuie să facă parte şi discromaţi, adică cei care sunt vizaţi.
5. Este nevoie ca discromatopsia să fie testată în clasele gimnaziale, probabil până în clasa a V-a, pentru a putea îndruma copiii din timp spre meseriile ce le pot practica. De asemenea îi va ajuta pe profesorii de desen să înţeleagă de ce uneori copiii vor alege culori neobişnuite pentru a desena unele scene. Îi va ajuta şi pe părinţi să înţeleagă de ce uneori copiii vor asorta ciudat culorile sau au alte dificultăţi legate de distingerea culorilor pe diferite fundaluri etc. Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ar trebui să colaboreze pentru introducerea testării cu planşele Ishihara la o vârstă suficient de mică încât elevii să nu-şi fi făcut deja planuri serioase pentru o carieră.

Doresc să mai menționez că subsemnatul a petiționat Comisia Europeană în vederea emiterii unei recomandări către Ministerul Român al Sănătății în problema discromatopsiilor. În urma susținerii personale a petiției în Comisia de Petiții a Parlamentului European în data de 19.01.2009 președintele Comisiei pentru Petiții, domnul Marcin Libicki a trimis următorul răspuns:

“Standardele minime de sănătate fizică și mentală pentru conducerea unui vehicul sunt stipulate în Anexa III la Directiva 91/439/CEE privind permisele de conducere. Punctul 6 din anexă, care acoperă vederea și conducerea, nu menționează daltonismul drept o boală care ar putea împiedeca o persoană să obțină un permis de conducere.”

Întregul text al răspunsului Comisiei Europene este disponibil pe blogul http://discromat.wordpress.com.

În speranța că cererile mele care vin în numele a aproape un milion de discromați români vor avea o soluționare favorabilă și conformă recomandărilor experților Uniunii Europene respectiv compatibilă cu legislația similară din Uniunea Europeană, vă doresc zile plăcute în slujba României în cadrul Ministerului Sănătății.

Vasile Tomoiagă,
Cluj-Napoca,
26.08.2010

Catre: Prim–ministru al Republicii Moldova, D-l Vladimir Filat

Referitor : Raspuns nr. 018/488 a Ministerului Sanatatii al Republicii Moldova la petitia din 2 februarie 2010 de la Golub Ion. Abrogarea in partial a HG 12/2009 pentru aprobarea Normelor privind examinarea medicala conducatorilor de vehicule si a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere.

Prin prezenta Va comunic ca in raspunsul primit de la Ministerul Sanatatii nr. 018-488, in adresa Cancelariei de stat la interpelarea mea sunt mai multe ineczatitati care denatureaza sensul argumentelor si in cosecinta si concluzia formulata.

Astfel in raspunsul primit , cat si in textul HG 12/2009, este specificat ca la elaborarea Listei afectiunelor medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicul sa tinut cont de capitolul III la “Normele minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul” la Directiva Parlamentului si Consiliul Europene nr. 2006 126 CE din 20 decembrie 2006 “Cu privire la permisul de conducere”. Aceasta afirmatie in sensul restrictiilor referitoare la dereglarile simtului cromatic (daltonizm) este falsa , deoarece in textul normelor mentionate nu este nici o restrictie cauzata de simtul cromatic a pretendentului la permis de conducere. Pentru a verifica aceasta afirmatie anexam extrase din normele mentionate mai sus. Mai mult decit atat anexam si o comunicare oficiala a Comisiei Parlamentului European referitor la petitia 0905/2007 unui cetatean roman care a abordat direct anume acest aspect al problemei discutate.

- Paralel se specifica ca sa tinut cont de specificul tarii noastre fara a concretiza care specific : geografic, fiziolojic, social sau biologic si in ce mod se manifesta, sper ca nu este vorba despre o autointimidare nationala.

- In raspuns se face trimitere la ord 555 din 1989 primit in Federatia Rusa. Si aceasta afirmatie este partial falsa deoarece in legislatia Rusiei privind permisul de conducere pentru categoria A si B fara drept de angajare nu sunt restrictii privitor la simtul cromatic . Pentru verificare anexam extrasele respective.

- In raspuns se mai face trimitere si la ordinul 58 din 1993 din Republica Belarus privitor la restrictii. Si aceasta afirmatie este falsa deoarece dupa modificarile legislative pe parcurs este specificat ca controlul simtului cromatic pentru conducatori de autovehicule cat. A, B, C, D, consta in determinarea corecta de catre pretendent a culorilor semaforului.

- Nu e clar in raspunsul primt deasemena cum se extinde responsabilitatea conducatorului de vehicul in cazul cand pietonii au dereglari a simtului cromatic. De fapt acest moment este neglijat complect: logic este evedint ca pietonii reesind din afirmatiile specialistilor oftalmologi sunt discriminati si lasati in voia soartei, in caz contrar ar fi nevoie de schimbari de principiu in semnalizarile rutiere dupa cum sa explicat mai inainte , adica modificarea semafoarelor.

Un singur moment este veridic si incontestabil in raspunsul primit ca in pofida faptului existentei studiilor in domeniu care nu confirma necesitatea utilizarii restrictiilor la noi totul e ca in secolul a XIX.

Va mai transmit si extrase din legislatia Germaniei si Statelor Unite ale Americii. Am discutat problema si cu semenii nostril care au primit permise in Italia :din spuse se verifica numai acuitatea vederii si deloc simtul chromatic.

Mai apare si alta intrebare:cum trebuie sa procedeze politia rutiera cu cetatenii strain care sunt daltonic si au permis si circula pe teritoriul Moldovei?

In adresa precedenta am solicitat de fapt 2 variante de rezolvare a situatiei care discrimineaza un numar considerent de cetateni: sau anularea restrictiilor privitor la dereglarile cromatice sau modificarea semafoarelor intr-un fel sau altul pentru evitarea discriminarii care apare in acest caz.

Avind in vedere ca in raspunsul primit nu sunt specificate oarecare studii tehnice sau medicale facute de specialisti in materie , si nu sunt propuse solutii de rezolvarea problemei in cauza , imi permit sa presupun ca problema se poate rezolva nu in baza presupunerilor specialistilor oftalmologi , ci cu concursul juristilor cu o pregatire internationala si a specialistilor tehnici in materie.

Sper ca de data aceasta problema in cauza va fi abordata in mod serios pentru evitarea implicarii instantelor judecatoresti.

Cu stima, Golub Ion

Se anexaza:
1. Norme minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, Anexa III—–2 foi;
2. Comunicare a Comisiei Parlamentului European din 17. 07 2008 ———–2 foi;
3. Ordinul 555 a Federatiei Ruse despre restictiile medicale incompatibile cu dreptul de conducere a vehiculului————5 foi;
4. Ordinul 58 cu modificarile ulterioare a Belorusiei referitor la restictiile medicale—-5 foi;
5. Anexa 6 a Regulamentului pentru Eliberarea de premise Germaniei —1 foaie ;
6. Extras din legislatia SUA —-1 foaie.

“I vividly remember a test I took in second grade.  The test was a cluster of small colored dots surrounded by other dots of a different color.  Hidden inside was a number or a letter. I didn’t see any numbers or letters though.  That’s how I learned I was color blind.  Not to mislead, I do see all colors, hues and saturation but I might not be able to tell you the name of them.  But a simple confusion of color has not hindered me becoming a professional photographer”

http://thephotoletariat.com/finding-creativity-as-a-color-blind-photographer/

{thnx Andrei Neamțu}

Vezi: Adresa domnului Ion Golub către Vlad Filat, prim ministru al Rep. Moldova ref. discromatopsii

Catre: Prim-ministru al Republicii Moldova
D-l Vladimir Filat

Referitor: Abrogarea in partial a HG 12/2009 pentru aprobarea Normelor privind examinarea medicala a conducatorilor de vehicule si a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere.

Prin prezenta Va atrag atentia D-stra referitor la ilegalitaea si aplicarea articolului 22, grupa 1, punctul 8) Oftalomologie, subpunctul d) discromatopsii (discromazia) si acelas articol, grupa 2, punctual 9) Oftalomologie, subpunctul d) discromatopsii (discromazia, tricromazia A, B) a normelor mentionate in antet in sensul aplicarii restictiilor continute in aceste norme (in popor aceste “afectiuni” sunt numite daltonizm de diferite categorii si sunt echitate ironic fara nici un motiv) pe care le socot ilegale din urmatoarele motive:

1. Aceste restrictii sunt infimatorii, deoarece pentru verificarea lor cetatenii sunt supsi unui control oftalmologic foarte subiectiv si primitiv (in Moldova nu se folosesc cromatoscoapele), lipsit de sens dupa cum se va demonstra in continuare, in rezultatul caruia pot capata un diagnostic cu sens ironic si intimidator.
2. Aceste restictii sunt discriminatorii in sensul interzicerii sau limitarii unor cetateni de a folosi si utiliza automobilul in calitate de conducator dupa libera vointa a acestuia. Deasemenea aceste restrictii limiteaza accesul cetatenilor la mai multe profesii si locuri de munca legate de conducerea vehiculelor, fapt strident in ziua de astazi.
3. Aceste restrictii sunt lipsite de logica si sunt impartiale in sens ca se aplica numai conducatorilor vehiculelor si nu si pietonilor care tot traverseaza strazile la “culorile semafoarelor“.
4. Aceste restrictii, in sfarsit, nu sunt argumentate stiintific si practic. Nu au fost prezentate de nimeni studii sau cercetari pentru aplicarea lor in practica. In multe tari civilizate ele nu se aplica de multi ani si chiar in unele tari CSI au fost anulate complet si modificate, de exemplu Estonia unde s-au facut cercetari in acest sens. Ultimele studii facute in Anglia la insistenta autoritatilor pe o marja de 12000 de conducatori de vehicule, cu daltonizm au aratat ca numarul de accidente si incalcari nu au nici o dependenta de “afectiunile” mentionate mai sus. Practica arata, ca culorile semafoarelor, care sunt conventionale (mai bine zis arhaice deoarece practic se pot folosi semafoare cu o singura culoare, de exemplu galbena, care pe ceata se vede cu mult mai bine) nu au nici o influenta la reactiile conducatorilor vehiculeleor. Majoritatea conducatorilor se orienteaza in intersectie la situarea in spatiu a semafoarelor (sus, mijloc, jos sau dreapta, mijloc stanga) cand semafoarele sunt situate orizontal, mai ales cand semafoarele sunt murdare sau becurile nu au capacitatea necesara. Deasemena sunt brevetate o multime de semafoare de aceeasi culoare, la care pur si simplu placile luminofore au diferite figuri aplicate. Aceste semafoare nu atesta “afectiunile “ mentionate mai sus si exclud examinarea si intimidarea cetatenilor.

Toate aceste argumente demonstreaza ca restrictiile din HG 12/2009 uzurpeaza drepturile cetatenilor, circa 100.000 de cetateni fara nici un sens, in Republica Moldova (conform statisticii mondiale 5% procente din barbati si 0,5% procente din femei) la libera circulatie si la profesii.

Va rog, stimate D-nule Prim-ministru, in virtutea functiei inalte pe care o mentineti, sa abrogati HG 12/2009 in sensul aplicarii restriciilor mentionate mai sus pentru a exclude adresarea in instantele europene.

P. S. Anexez si unele materiale din internet in sustinerea argumentelor expuse mai sus.
Pentru contact: 0691 – 76881

Cu stima si respect, Golub Ion.

Vezi și: Răspunsul Ministerului Sănătății din Rep. Moldova la adresa domnului Ion Golub ref. discromatopsie

Răspunsul poartă ștampila și semnătura Ministrului Sănătății din România, și a fost elaborat de Comisia de Oftalmologie, “structură tehnică din cadrul Ministerului Sănătății care coordonează din punct de vedere științific și metodologic activitățile ministerului și fundamentează deciziile ministerului sănătății în acest domeniu”. Președintele Comisiei de Oftalmologie este doamna Monica Pop, persoană binecunoscută cititorilor fideli ai acestui blog. Suspectez că motivația Comisiei este de fapt motivația doamnei Pop deoarece argumente similare am citit în articole despre discromatopsie în care era consultată doamna Pop cât și în discuția privată pe care am avut-o cu ea acum câțiva ani.

Concluzia răspunsului de mai jos este că “nu se poate pune problema unor norme permisive pentru persoanele cu discromatopsii care solicită carnet de conducere”.

Iată și motivațiile:

(sublinierile îmi aparțin, VT)

Citind motivațiile de mai sus vă rog să rețineți că sunt parte a unui act oficial al Guvernului României anului 2010.

Deși răspunul este hilar pe alocuri, situația trebuie tratată cu maximă seriozitate. Monica Pop are următoarele funcții publice de la înălțimea cărora slujește românii:

• director al Spitalului de Oftalmologie București din 1993
• președintele Comisiei de Oftalmologie a Ministerului Sănătății
• membru în Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor București din cadrul Departamentul Jurisdicție profesională și litigii
• profesor universitar doctor la catedra de oftalmolgie a Universității de Medicină “Carol Davilla” București

În momentul în care asemenea explicații ce frizează ridicolul precum cele de mai sus vin de la o persoană cu aceste funcțiide maximă responsabilitate ne dăm seama că ceva nu este în ordine. Nu că ar fi ceva nou, în România atâtea lucruri nu sunt în ordine.

Acest document va fi tocat și evaluat pe îndelete pe acest blog. Răbdare!

Vezi răspunsul în format PDF: Raspunsul Ministerului Sănătații la interpelarea domnului Titus Corlățean sau pe pagina Senatului AICI.

(Mulțumesc lui Andi Cristea și domnului senator Titus Corlățean pentru energia pe care o depun pentru această cauză.)

“…starea drumurilor din România determină imposibilitatea concentrării atenției persoanelor cu discromatopsii asupra denivelărilor”

(extras din răspunsul oficial al Ministerului Sănătății la interpelarea lui Titus Corlățean)

Kamikaze? Cațavencu? Vă autosesizați?

Navigând pe internet am găsit un articol din 5 august 1940 (!) al revistei Time despre care cred că este sursa principala pe care se bazeaza variațiunile  care circula acuma.

“Într-un avion la Fort Still, Okla., mai devreme în vara aceasta, un observator al Trupelor Aeriene a fost capabil să identifice doar 10 din cele 40 de piese de artilerie camuflate de la sol. Un observator de la Artileria de Câmp a identificat corect dintr-un avion toate cele 40 de camuflaje și le-a plasat corect pe hartă.” (time.com)

Motivul? Persoana de la Artileria de Câmp era discromat(opsic)ă, și a ajuns în artilerie pentru că selecția nu era așa riguroasă ca la Trupele Aeriene.

În introducere se spune că un man din 20 este discromatopsic într-un grad mai redus sau mai puternic. Cred că autorul dorea ca prin man să se înțeleagă om nu bărbat deoarece la bărbați incidența discromatopsiei este de 1 la 12, dar la oameni în general e 1 la 20 (la femei e 0.4 la 100).

Incidentul prezentat de Time este explicabil prin faptul că deși discromații percep în general mai puține nuanțe decât cei cu vedere normală există o parte (destul de redusă) a spectrului color unde distingem mai multe nuanțe decât cei cu vedere normală.

În testul Ishihara 24, planșele 14 și 15 au fost concepute pentru ca discromații să distingă un număr în timp ce persoanele cu vedere normală nu.

Creatorii planșelor spun că în prima discrimații ar trebui să vadă cifra 5 iar în a doua să distingă numărul 45. Pentru mine (deutanomalie) 45 e destul de vizibil în timă ce conturul de la 5 nu e așa clar.

Presupoziția implicită din spatele acestor două planșe este că discromații disting, în acest caz, mai multe nuanțe. Am auzit și eu, fără să pot confirma, că în zona maro a spectrului distingem mai multe nuanțe. Nu știu exact cum e cu maro, dar rețin clar că am avut o dispută cu mama în gimnaziu în privința culorii unor jeanși: eu ziceam ca sunt un albastru închis, ea că sunt negri. Ramân convins ca erau albastru închis.

În aceeași idee am pus și sondajul: Cum sunt cele două fonduri: sensibil distincte, identice, clar distincte?. O persoană care mi-a scris pe mail zicea că pentru discromați cele două nuanțe ale fondurilor logo-ului sunt clar distincte în timp ce pentru cei cu vedere normală apar identice sau doar puțin distincte.

Adresată

Primului Ministru Emil Boc
Ministrului Sănătăţii Attila Cseke

De la

Titus Corlăţean, Senator de Braşov

Subiectul interpelării

Discriminarea cetăţenilor români cu deficienţe cromatice care doresc obţinerea permisului de şofer amator

Obiectul interpretării

În România, aproape 900.000 de cetăţeni suferă de deficienţe cromatice genetice. Generic, ei sunt numiţi discromaţi. Termenul discromat (en. “colorblind”) este înşelător, sugerând că cei afectaţi nu văd culori, ceea ce este fals. O formulă mai bună ar fi deficienţă de perecepţie a culorii (en. “color deficient”).

Deşi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 350 din 12/04/2003 nu mai enumeră discromatopsiile pe lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător auto, datorită ignoranţei şi inerţiei prezente în sistemul medical, în cadrul examenului oftalmologic obligatoriu pentru obţinerea permisului de şofer amator, este menţinută testarea cu planşe Ishihara. Persoanele ce nu trec de testarea Ishihara (cele cu deficienţe cromatice genetice) sunt declarate inapte medical pentru dobândirea permisului de şofer amator. Această practică este prezentă în România chiar dacă nu există un temei legal, autorităţile române cu competenţă în materie, în special Comisia de Oftalmologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, refuzând să ia măsuri pentru stoparea ei.

Testarea cu planşe Ishihara are un caracter discriminatoriu şi ne-european pentru că cetăţenii europeni cu deficienţe cromatice genetice pot obţine permisul de şofer amator în alte ţări ale UE precum Franţa, Ţările de Jos, Germania etc., dar nu şi în România. Similar, cetăţenii cu deficienţe cromatice ai altor state pot conduce autovehicule în România, dar românii nu. În plan juridic, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, practica menţionată este o încălcare de către România a articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, fiind o discriminare pe motiv de caracteristică genetică.

În calitate de Membru al Parlamentului European, în 2008, am adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene vizând această problemă. Răspunsul primit din partea Vicepreşedintelui Comisiei Europene Antoni Tajani confirmă justeţea demersului nostru, acesta precizând că „Normele medicale minime pentru determinarea aptitudinii fizice de a conduce autovehicule sunt stabilite în anexa III la Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29.7.1991 privind permisele de conducere, JO L 237, 24.8.1991. Punctul 6 al acestei anexe vizează afecţiunile oftalmologice ale conducătorilor auto. Discromatopsia, nu este menţionată printre eventualele contraindicaţii la conducerea de autovehicule. Pe lângă aceasta, cu ocazia actualizării curente a acestei părţi a anexei, experţii oftalmologi care au participat la lucrările Comisiei şi ale Comitetului pentru permise de conducere nu au menţionat în raportul lor că daltonismul ar fi în mod necesar o afecţiune care să nu permită conducerea de autovehicule.”

Facem menţiunea că daltonismul nu este acelaşi lucru cu discomatopsia şi diversele sale forme, daltonismul fiind o deficienţă cromatică severă.

Având în vedere practica discriminatorie a autorităţilor medicale române în urma căreia cetăţenii români cu deficienţe cromatice sunt declaraţi inapţi medical pentru dobândirea permisului de şofer amator, vă adresez rugămintea să analizaţi şi să dispuneţi eliminarea aceastei practici nefireşti care se desfăşoară fără niciun temei legal.

22 martie 2010

(prin amabilitatea domnului Andi Cristea)

Vezi şi:

• România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi (Scrisoare către cei 35 eurodeputaţi români, sâmbătă 21 Ianuarie 2008)
• Domnul europarlamentar Titus Corlăţean a adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene în problema discromaţilor
• Răspunsul Comisiei Europene la întrebarea scrisă a eurodeputatului Titus Corlăţean
• Petiţia pentru dreptul discromaţilor de a fi şoferi va fi discutată la Bruxelles în prezenţa petiţionarului
• Un discromat la Bruxelles

Din 11 noiembrie 2009 respectiv 25 ianuarie 2010 sunt posesor de permis de conducere pentru categoriile A respectiv B. Ce înseamnă acest lucru pentru demersul susţinut de mine timp de 3 ani? Încetează odată ce mi s-a împlinit “pofta ce-am poftit-o”? Nicidecum.

Aşa cum au bănuit mulţi şi cum mi-am dat şi eu seama până la urmă, verdictul INAPT dat discromaţilor ce doresc permis personal (amator, cat. A saub B) este un abuz al medicilor, nu o aplicare a vreunei legi, ordonanţe, reglemetare legală.

Începând cu 17 aprilie 2003, discromatopsia nu mai este inclusă pe lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie. Aşadar acţiunea medicilor care dau inapt discromaţilor (chiar şi pentru permis personal/neprofesionist) este inerţială, fără suport legal clar, un abuz perpetuat, probabil, inclusiv prin directivele neoficiale ce vin de la Monica Pop, preşedintele Comisiei de Oftalmologie.

Odată ce acest lucru mi-a devenit clar, obiectivele mele pentru viitor au devenit următoarele:

1. Publicarea pe internet a listei meseriilor inaccesibile discromaţilor.
2. Tratarea diferenţiată a discromaţilor în funcţie de gradul şi tipul anomaliei de percepţie a culorilor. Discromaţii cu o anomalie minoră-medie nu ar trebui exclusi de la practicarea unei meserii în care abilitatea de percepe şi discerne normal culorile nu este esenţială.
3. Ministerul Sănătăţii trebuie să ofere o clarificare oficială, o recomandare de bune practici, cabinetelor de medicina muncii şi tuturor medicilor care lucrează în acest domeniu prin care să afirme explicit ceea ce ordinul 350/2003 spune implicit: discromatopsiile nefiind inclus pe lista afecţiunilor înseamnă că nu mai sunt un impediment în obţinerea permisului. Cel mai probabil acestă clarificare va trebui făcută de Comisia de Oftalmologie, lucru imposibil atâta vreme cât în fruntea ei este dr. Monica Pop.
4. Atât înainte de 2003 cât şi după, Codul Rutier nu face distincţie între multiplele grade şi tipuri ale anomaliei de percepţie a culorilor. Mă aştept ca, la fel ca în alte ţări cu tradiţie rutieră, daltoniştilor (deutanopie şi protanopie) să le fie interzis permisul comercial / profesionist (dar nu şi cel amator, vezi cazul ţărilor care nu includ teste de percepţie a culorilor la permis personal/amator). Asta înseamnă capacitatea clinicilor de a măsura tipul şi gradul discromatopsiei, ceea ce nu sunt sigur că este posibil în foarte multe oraşe din ţară. Pentru a implementa acest lucru este nevoie de o comisie de experţi fără frustrări şi obsesii, care să analizeze recomandările “Eyesight Working Group” al Comisiei Europene şi legislaţia din domeniu din ţările Uniunii Europene şi nu numai şi să vină cu propuneri pentru România. Din această comisie trebuie să facă parte şi discromaţi, adică cei care sunt vizaţi.
5. Este nevoie ca discromatopsia să fie testată în clasele gimnaziale pentru a putea îndruma copii spre meseriile ce le pot practica. De asemenea îi va ajuta pe profesorii de desen să înţeleagă de ce uneori copii vor alege culori neobişnuite pentru a desena unele scene. Îi va ajuta şi pe părinţi să înţeleagă de ce uneori copii vor asorta ciudat culorile sau au alte dificultăţi legate de distingerea culorilor pe diferite fundaluri etc.

Voi ce aţi mai adăuga la acestă listă?

english summary

I got my personal licence recently but I have no intention to stop here. My new goals for colorblinds and with this blog are:

1. Obtain and publish on the internet the list of occupations unavailable for colorblinds.
2. Colorblindness should me measured by its type and severity and those with light to medium color perception anomaly should not be denied jobs where correct color perception is not essential.
3. Health Department must make clear in an official document that colorblinds must not be given ineligible for driving.
4. Highway  Code must differentiate between type and severity of colorblindness and make mandatory passing of color perception tests only for commercial licences.
5. Colorblindness must be tested in the first school grades and children must be informed of the problems that arise from their problem (unavailable occupations like policeman and commercial pilot, color matching problems etc).