puţină istorie

Pentru prima dată am aflat că sunt discromat la 14 ani, când am fost testat cu celebrele planşe Ishihara în vederea admiterii la liceu. Nu am înţeles ce înseamnă asta, ci doar că nu pot să aplic la toate profilele. Apoi, pe la 18 ani, am fost chemat la recrutare, unde mi s-a reconfirmat discromatia. Am rămas în mare parte ignorant cu privire la această anomalie, probabil şi pentru că în practică nu întâmpinam probleme serioase, ci doar mici incidente mai degrabă hazlii, când nu cădeam de acord cu alţii asupra culorilor (nuanţelor) unor obiecte. Mi se spusese în repetate rânduri că nu o să pot fi şofer, dar nu mă îngrijora deloc la acea vreme. Între timp am făcut legătura între problema mea de vedere şi faptul că pe când eram mic nu prea găseam frăguţe, şi nici ciuperci, asta din cauză că unele culori (roşul pe fond verde, şi verdele pe fond roşu, printre altele) nu îmi apar aşa distinct ca la persoanele cu vedere normală.

Nepăsarea mea a durat până în toamna lui 2006, cand mi-am propus să fac şcoala de şofer, fără pile şi fără şpagă.

About Vasile

It's not about me :-)
Acest articol a fost publicat în discromat. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s