România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi

Scrisoarea de mai jos a luat drumul Parlamentului European spre cei 35 eurodeputaţi români sâmbătă 21 Ianuarie 2008. Am primit deja un răspuns preliminar (singurul) de la domnul POPA Nicolae Vlad, membru în Comisia pentru petiţii a PE.


Stiaţi că …

  • prin lege, la 900.000 (500.000 adulţi) de discromaţi români nu li se permite să fie şoferi amatori?
  • deşi nu se poate legal în ţară, discromaţii ar putea să-şi ia permisul (legal) în restul Uniunii Europene?
  • în practică, discromaţii români tot în ţară fac şcoala de şofer, eventual deschizand ceva mai larg portmoneul?
  • şoferilor europeni ce intră în ţară nu li se face test de perceţia culorilor la graniţă?
  • medicii oftalmologi nu ştiu şi/sau nu le pasă că situaţia din România e probabil unică?
  • celor mai mulţi români puţin le pasă, nici medicilor de discromaţi, nici discromaţilor de legile absurde?

România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi

Scrisoare deschisă către onor. 35 de reprezentanţi ai românilor în Parlamentul European

Stimaţii noştri,

Mă numesc Vasile Tomoiagă şi sunt discromat. La fel ca aproximativ 850.000 de români de sex masculin şi 40.000 persoane de sex feminin. Şi poate la fel ca doi dintre dumneavoastră. Spun doi pentru că statistic 8 procente (sau unul din 12) bărbaţi moştenesc o defecţiune genetică manifestată printr-o percepţie puţin diferită a culorilor, afecţiune numită discromatopsie. Discromaţii, în general şi în marea majoritate, disting şi roşul şi verdele, dar contrastul între anumite culori/nuanţe apropiate în spectrul vizual poate fi mai scăzut decât la cei care văd normal. De exemplu, eu nu văd zmeura coaptă de la 15-20 de metri, dar sora mea o vede. Însă n-am spus niciodată că cineva are ochii roşii când erau verzi, nici n-am trecut (neintenţionat) pe culoarea roşie a semaforului.

Cei mai mulţi dintre dumneavoastră probabil că nu cunoaşteţi amănunte despre această anomalie, şi poate că vă miră şi numărul foarte mare de persoane afectate. Dacă am trăi de la graniţa cu Ungaria spre vest, până în estul continentului american, sau din nordul Canadei până în sudul Australiei nici nu ar trebui să ne facem griji sau să ne intereseze detalii despre discromatopsie sau discromaţi. Dar România este o ţară aparte în această privinţă. Pentru că la noi discromat este sinonim cu inapt şofer.

Această anormalitate este contrabalansată într-un mod mioritic tragi-comic de o alta: predilecţia românului ca parte a unei societăţi „afectiv-difuze” de a utiliza „pilele, relaţiile, cunoştinţele […] pentru suprimarea greutăţilor birocratice”, cum scrie Dan Ungureanu & Xandrei Popescu în excelentul articol-analiză Mentalitate si ideologii (Cultura, Nr. 15 (120), 19 aprilie 2007). Acest lucru mi s-a confirmat din nou şi din nou atât în discuţiile private cât şi pe forumurile de pe internet unde s-a scris despre acest subiect, când în majoritatea covârşitoare a cazurilor am fost sfătuit amical să deschid portmoneul sau să schimb examinatorul până la obţinerea rezultatului satisfăcător.

Acesta este şi motivul pentru care dumneavoastră nu ştiţi despre existenţa problemei acestor 900.000 de români. Dacă medicul îi spune omului nostru că nu poate conduce din cauza unei probleme de vedere cu nume complicat când el vede musca la 7 metri şi ştie care-i ăla verde şi care-i ăla roşu iar culorile semaforului nu le-a confundat niciodată, acesta nu se lasă păgubaş aşa uşor. Dacă are nevoie de permis, permis o să aibă. Astfel interdicţia legală de a fi şofer pentru discromaţi se transformă într-un pretext în plus pentru a da şi/sau a cere mult hulita şi des întrebuinţata şpagă. Însă nu trebuie să fie aşa. Unul din mobilele principale ale hotărârii de a demara acest proiect a fost refuzul de a trece pe lângă lege, cu atât mai mult cu cât în acest caz legea este aberantă.

Pentru a înţelege mai bine contextul şi motivaţia demersului de eliminare a restricţiei de a fi şofer pentru discromaţi, vă rog să urmăriţi cu atenţie puţină istorie. În toamna anului 2006 am fost declarat inapt şofer de către un medic oftalmolog al Policlinicii CFR Cluj-Napoca, în urma examinării cu panşele Ishihara şi a vederii în lumină crepusculară. Împreună cu Radu Popescu, un discromat (şofer) care locuieşte în SUA ne-am documentat cât mai bine cu putinţă din informaţia prezentă pe internet şi personal am alcătuit un memoriu cu 4 pagini de explicaţii şi 3 anexe pe care l-am trimis în februarie 2007 la secţia de oftalomologie a câte unui spital sau policlinică din fiecare reşedinţă de judeţ, la Societatea Română de Oftalmologie, la Ministerul Sănătăţii, şi la 4 Universităţi de Medicină şi Farmacie (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara). La exact o saptamână am trimis memoriul prin email la principalele televiziuni (în afară de OTV), ziare şi radiouri, apoi la Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), la Asociatia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România şi la Fonduri Structurale. De la Ministerul Sănătăţii mi s-a răspuns că petiţia a fost transmisă Comisiei de Oftamologie care este abilitată să analizeze şi să soluţioneze cererea mea. Comisia nu a trimis nici un răspuns deşi este o instituţie publică şi prin lege este obligată să răspundă într-un interval de timp stabilit. Motivaţia lipsei răspunsului mi-a fost comunicată prin telefon de către preşedinte, doamna medic primar oftalmolog Monica Pop, director al Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti care este fermă în convingerea ei de a nu acorda calificativul apt discromaţilor, şi care nu va accepta aşa ceva atâta timp cât va fi preşedinte. În 29 iunie am cerut explicaţii scrise Comisiei de Oftalmologie (comisie consultativă a Parlamentului), în care să motiveze solid, ştiinţific, medical, cu studii de specialitate şi coroborat cu practici similare internaţionale teza că discromaţii sunt periculoşi ca şoferi. Nu este nevoie să spun că explicaţia nu a sosit nici în ziua de azi. După o lună am apelat la Centrul SOLVIT printr-o petiţie bine argumentată în care am cerut ajutor european pentru soluţionarea problemei discromaţilor, având în vedere că intern am avut parte de ignoranţă. Dat fiind că nu era în abilitatea SOLVIT acest caz, am retrimis documentul Comisiei de Petiţii a Parlamentului European. Aceştia au luat act de cererea mea ca cetăţean european şi am primit răspuns prompt în care mi s-a spus că petiţia va fi evaluată şi dacă este acceptată va fi examinată de comisie într-o şedinţă deschisă publicului.

Între timp am încercat să adun date despe legile din alte ţări în ce priveşte discromaţii, şi până acum am aflat că în Olanda „discromatopsia nu reprezintă o restricţie/impediment pentru şoferi”, în Noua Zeelandă „nu există cerinţe pentru testarea vederii cromatice în determinarea aptitudinilor de a conduce”, în Canada „vederea culorilor nu este o cerinţă pentru conducerea sigură”, în Statele Unite „studiile arată că nu există nici o asociere între deficienţa de percepţie cromatică şi abilitatea redusă de a conduce”, în Germania „discromatopsia reprezintă o problemă doar în cazul persoanelor care doresc să obţină permisul de conducere pentru şoferi profesionişti”, în Elveţia „discromaţilor li se permite să aibă permis de conducere”, iar în Franţa „discromatopsiile sunt compatibile [cu calitatea de şofer]. Candidatul va fi informat [despre anomalia sa de vedere]”.

În România însă Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 87 din 03.02.2003 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule include discromatopsiile, iar Ordinul nr. 350 din 12/04/2003 privind modificarea Ordinului nr. 87/2003 nu le mai specifică explicit, ci doar că permisul de conducere auto nu se va elibera sau nu se va reînnoi persoanelor care sufera de orice afectiune oftalmologica care compromite siguranta condusului. În convorbirea telefonică (iniţiată de mine) cu doamna Monica Pop mi s-a spus că a fost o eroare omiterea discromatopsiilor din listă şi că acest lucru va fi corectat. Oricare ar fi situaţia legală (care este cel puţin ambiguă) practica testării eliminatorii cu planşele Ishihara este încă omniprezentă, o parte din vină fiind şi ignoranţa medicilor oftalmologi.
Având în vedere caracterul evident ne-european, izolant, discriminatoriu şi aberant (un discromat vest-european poate conduce fără nici o restricţie similară în România dar discromatului român nu i se permite să conducă pe pământul ţării sale) ale reglementările legale în ce-i priveşte pe discromaţii care doresc să devină şoferi amatori, avem încredere că această cauză va fi studiată de dumneavoastră şi apărată în Parlamentul European la momentul potrivit.

În numele celor 900.000 de români discromaţi, vă mulţumim pentru grija cu care veţi reprezenta şi apăra interesele noastre şi aştept cu interes rezultatele implicării dvs. susţinute.

Notă: toate documentele aferente, text şi/sau fotocopii, cât şi explicaţii detaliate se află pe blogul https://discromat.wordpress.com/

(Se poate începe de la harta site-ului: https://discromat.wordpress.com/harta/).


Scrisoarea a mai fost trimisă la HotNews (4 Feb), Evenimentul Zilei (5 Feb), grupul yahoo romania_eu_list (6 Feb), România Liberă (7 Feb), Ziua şi Ziua de Cluj (13 Feb), Gândul (15 Feb), Jurnalul Naţional (19 Feb).

About Vasile

It's not about me :-)
Acest articol a fost publicat în cereri de sprijin, discromat și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi

  1. Alex spune:

    In mod normal ar trebui sa mai faci o reclamatie la Ministerul Sanatatii (exista model pe pagina de internet a Ministerului Sanatatii: „Reclamatie Administrativa”) prin care sa ceri sa te informeze de ce nu ai primit nici un raspuns la petitia ta si despre sanctiunile disciplinare aplicate membrilor Comisiei de Oftalmologie in principal presedintelui comisiei datorate refuzului de a raspunde solicitarii tale, conform legii 544/2001, art.21(3).
    Poate vei gasi si persoane care sa ia in seama demersul tau.
    Mult succes.

  2. Domnule Alex, multumesc pentru sugestie. S-ar putea sa fac asa cum ati sugerat.

  3. Am gasit si modelul reclamatiei (desi cam greu):

    http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/74_114_HG_123_2002.htm

    RECLAMATIE ADMINISTRATIVA (2)

    Denumirea autoritatii sau institutiei publice …
    Sediul/Adresa ..
    Data …

    Stimate domnule/Stimata doamna …,

    Prin prezenta formulez o reclamatie administrativa, conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, intrucat la cererea nr. … din data de … nu am primit informatiile solicitate in termenul legal, stabilit de lege. Documentele de interes public solicitate erau urmatoarele: …

    Documentele solicitate se incadreaza in categoria informatiilor de interes public, din urmatoarele considerente: …

    Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informatiile de interes public solicitate in scris/in format electronic, considerand ca dreptul meu la informatie, conform legii, a fost lezat.

    Va multumesc pentru solicitudine, … (semnatura petentului)
    Numele si adresa petentului …
    Adresa …
    Telefon …
    Fax …

  4. Pingback: Domnul europarlamentar Titus Corlăţean a sesizat Comisia Europeană în problema discromaţilor « Sunt discromat şi vreau şofer

  5. Pingback: Domnul europarlamentar Titus Corlăţean a adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene în problema discromaţilor « Sunt discromat şi vreau şofer

  6. Pingback: Răspunsul Comisiei Europene la întrebarea scrisă a eurodeputatului Titus Corlăţean « Sunt discromat şi vreau şofer

  7. alex spune:

    buna…pai fratzilor c e de facut in aceasta situatzie cu discromatia asta nu ia nimeni chiar nici o masura suntem pusi la zid pt. o problema minora…dar io cred ca alta e problema in romania .
    totzi cei care am fost respinsi de la acest test banal q` mozaicu de fapt nu am stiut ce culoare are bancnota de 100 lei …;)

  8. Alex, felicitari pentru poanta culta. Excelenta. Merita promovata la statutul de postare.

  9. Pingback: Părerea lui Alex: motivul real pentru discromaţii pică testul cu mozaicul « Sunt discromat şi vreau şofer

  10. intr-adevar foarte inspirata =))

  11. haua spune:

    si eu am aceiasi problema ca voi si nu stiu ce sa fac, vreau sa dau de permis si nu cred ca pot,daca ati dat vreo unul,cum ati facut?

  12. florin spune:

    si eu am aceas problema ,dar eu am avut permis timp de5-6ani si nuam vut probleme ,dar acum nu mai am ca ma reclamat un ……….. si domna monica pop nici nu a vrut sa auda mia trecut inapt .eu nu cred ca e o problema ca cei ca noi sa nu aiba permis auto pt, ca eu cat am condus nu am avut probleme ,faceam 100 de mi km pe an ,nu eram sofer winkent. de cativa ani nu mai am permis auto si nu stiu unde sa ma adresez pt. o consultatie oftamologica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s