Memoriul „Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România”

„Ca sa nu mai fim semicetateni, trebuie sa ne luam libertatea de a pretinde sa fim tratati drept cetateni cu drepturi depline, chiar si atunci când nu posedam puteri depline. Altfel spus, fiecare dintre noi trebuie sa iasa pe cont propriu din minoratul a carui vinovatie o purtam tot noi. Numai în acest mod vom ajunge sa formam o societate, încetând sa mai fim o simpla populatie.”

Horia Roman Patapievici

Preambul

Povestea începe pe vremea copilariei mele, când împreuna cu prieteni sau cu mama mergeam sa culegem ciuperci, si, lucru de neînteles pentru mine la vremea aceea, si generator de frustrare, era faptul ca gaseam întotdeauna foarte putine, daca nu deloc. Altadata, când cautam prin iarba fragute, cu ciuda observam ca cei care cautau împreuna cu mine duceau mâna la gura sa savureze minusculul fruct mult mai des decât o faceam eu. Sau, întrebarile mele hazlii despre culoarea verde a vreunui obiect vestimentar care nu era tocmai verde. Sau suita pe care am facut-o odata la un joc de rummy, seara, la lumina de bec, care continea piese colorate (sters) si verde, dar si rosu.

Aceste întâmplari au ramas împrastiate în mintea mea fara vreo logica, si fara sa banuiesc cât de cât ca ar putea fi legate cumva. Prima supriza majora legata de felul în care vad ochii mei lumea a venit la vârsta de 14 ani, la pregatirea dosarului pentru admitere la liceu, când am fost controlat la oftalmolog pentru vederea cromatica. Am aflat cu mirare ca am discromatie partiala, si ca nu pot sa candidez la toate cele 5 profiluri ale Grupului Scolar de Transporturi Cai Ferate. Doar doua au putut fi scrise pe lista. Prima era informatica, la care am si intrat, domeniu în care am ajuns sa si lucrez pâna la urma.

O confirmare a diagnosticului pus în liceu a venit la recrutare, când am vazut din nou ciudatele combinari de cerculete colorate, si dârele ceva mai evidente care trebuiau sa formeze o cifra, dar care nu se lasa vazuta clar de ochii mei. În afara câtorva incidente hilare legate de tentativa de a cumpara un produs despre a carui culoare se pare ca nu cadeam de acord cu vânzatoarea, nu îmi amintesc ca aceasta minora afectiune sa-mi fi influentat într-un mod neobisnuit existenta. A, mai tin minte ca anumite cifre si litere rosii scrise pe hârtiile lucioase îmi pareau ca ard, nu le vedeam conturul clar, si chiar si privirea îndelungata a lor mi se parea obositoare.

În vremuri mai recente, m-am gândit ca mi-ar prinde bine sa fac scoala de sofer profitând de perioada calma si neaglomerata a vietii de tânar casatorit. Stiam dinainte ca voi întâmpina probleme, si aveam în minte si solutiile nerezonabile si care nu ma consolau deloc, în genul “lasa ca o sa conduca sotia”, sau “poate aranjezi cumva”. M-am îndreptat plin de speranta totusi la o cunoscuta scoala de soferi din oras, si înainte de a începe cursurile, le-am spus problema mea, si ei mi-au recomandat un cabinet medical care sa ma investigheze la un nivel competent si sa decida daca pot sa fiu macar sofer amator. Doamna de la cabinet m-a îndrumat spre un medic oftalmolog specialist, care mi-a pus în fata cunoscutele planse Ishihara, si pe lânga asta, a trebuit sa identific culoarea razelor emise de un aparat care simuleaza lumina crepusculara. Amabil, medicul a reluat procesul de identificare a culorii luminii si a doua oara, deoarece, mi s-a spus pe urma, nu am numit corect culoarea portocalie si pe cea verde. Prima am confundat-o cu rosu iar a doua cu alb.

Un puternic sentiment de frustrare si de nedreptate m-a cuprins dupa ce am primit biletul de analiza, pe care scria „inapt sofer”. Am început foarte curând sa caut informatii despre afectiune, sa cunosc cât mai mult despre cauzele acesteia, problemele pe care le poate genera unui sofer, si situatia discromatilor din statele europene si din America. Am întâlnit în mediul virtual al internetului un camarad de “suferinta”, sofer în America, dar care întâmpinase la rândul lui probleme în România. Colaborând cu el prin schimburi de informatii, consultari, si din cautari personale, am aflat despre lipsa restrictiilor din alte state, despre ordinele Ministerului Sanatatii care initial includeau discromatopsiile în lista afectiunilor incompatibile cu calitatea de sofer amator, dar care ulterior au fost excluse, si am cunoscut cazuri recente de discromati declarati inapti. Am învatat despre natura ereditara a acestei afectiuni, despre modul în care ochiul uman percepe culorile, despre lipsa tratamentului, si faptul ca nu toate discromatopsiile sunt la fel, ci exista diferite subclasificari, în functie de componenta de culoare perceputa diferit. Am aflat despre teoriile recente care spun ca la discromati perceptia anumitor receptori de pe retina este deplasata mai degraba decât redusa, si ca la mine e vorba (cel mai probabil de o forma) de deutanomalie, adica perceptia verdelui e deplasata spre rosu, ceea ce explica de ce am spus la test ca acel verde deschis este alb, si portocaliul rosu (cei cu deutanomalie se pare ca percep componenta verde mai slab si cea rosie mai puternic).

Toate cercetarile noastre s-au concretizat într-un memoriu pe care îl supun atentiei Ministerului Sanatatii, medicilor oftalmologi, institutiilor statului cu competenta în acesta problema, si tuturor persoanelor care doresc sa cunoasca acest lucru cel putin interesant despre un procent semnificativ din populatia României.


Scrisoare deschisa, catre:

Ministerul Sanatatii Publice,
Comunitatea medicilor oftalmologi

Exista o anomalie genetica numita discromatopsie ce afecteaza aproximativ 8% din barbati si 0,4% din femei, care se manifesta printr-o sensibilitate diferita de cea normala la perceptia culorilor, de multe ori fara ca respectivii sa fie constienti de asta. Studiile stiintifice au demonstrat ca nu exista o incompatibilitate între aceasta anomalie si capacitatea de a conduce în siguranta un autoturism. Cu toate acestea, spre deosebire de multe state din vest, în tara noastra persista o discriminare destul de raspândita fata de persoanele afectate de discromatopsii, manifestata prin declararea acestora ca fiind inapte de a conduce o masina, cu toate ca legile în vigoare nu includ aceasa anomalie în lista afectiunilor incompatibile cu calitatea de sofer amator.

Discromatopsia (uneori numita discromatie, dar si daltonism – vezi Anexa 1 pentru definirea termenilor) este caracterizata în general de incapacitatea de a distinge corect diferentele mici între anumite nuante de culori (cel mai adesea nuante de rosu si verde), de obicei apropiate în spectrul vizual. Aceasta este o afectiune netratabila, mostenita genetic, datorata deficientei celulelor fotoreceptoare aflate pe retina responsabile de vederea diurna (conuri) în a filtra corect una din cele trei componente fundamentale de culoare – rosu, verde si albastru (vezi Anexa 1 pentru detalii).

Pentru a elimina posibile ambiguitati si confuzii, dorim sa clarificam faptul ca daca o persoana este discromata, acest lucru nu înseamna ca nu distinge culorile, sau ca nu distinge rosul sau verdele, sau încurca rosul cu verdele. Este adevarat ca sunt cazuri în care o persoana nu face absolut nici o deosebire între aceste doua culori, însa acestea sunt extrem de rare. Persoanele discromate nu au în general dificultati în a vedea culoarea rosie sau verde a semaforului. Nu vor confunda o masina rosie cu una verde, si întotdeauna vor vedea masina sau pietonul, indiferent de culoarea masinii sau a hainelor pietonului. Persoanele cu discromatie întâmpina foarte putine dificultati în a îndeplini sarcini care implica perceptie normala a culorilor. Foarte multi discromati nu constientizeaza decât foarte târziu faptul ca perceptia culorilor la ei difera în vreun fel de perceptia normala. Pur si simplu întâmpina dificultati în perceptia diferentelor mici ale nuantelor de rosu, portocaliu, galben si/sau verde ale spectrului color. Este posibil de exemplu ca un discromat sa nu poata determina cu exactitate ce culoare are lumina unui bec de la un avion care zboara noaptea la departare, dar nu acelasi lucru se întâmpla cu culorile semaforului.

Pentru a diminua efectele deficientei de perceptie a culorii, discromatii se bazeaza mai mult pe alte proprietati ale spatiului vizual, deoarece identificarea obiectelor nu se face numai dupa perceptia elementului cromatic, ci si dupa luminozitate, contrast, pozitie, forma, context. Tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu deficiente de perceptie a culorilor, în tarile dezvoltate se suplimenteaza cantitatea de informatie non-cromatica care ajunge la participantii la trafic. Ca exemplu, pozitiile lampilor rosu, galben si verde sunt standardizate. De asemenea, culoarea semafoarelor de trafic este intensificata, iar nuantele sunt mutate catre culori din spectru care sunt mai usor perceptibile. Astfel, se foloseste verde-albastru, si nu verde-rosu, iar în unele tari europene, marimea lampii rosii este accentuata, pentru a fi vizibila de la o distanta mai mare.

Diferentele între discromati si persoanele cu vedere normala se pot observa la examinarea cu testele cromatice Ishihara. Acestea nu imita însa combinatii de culori cumune din viata reala, ci au fost concepute artificial pentru a depista deficientele de perceptie a culorilor. Aceste teste au fost publicate pentru prima data în 1917 de catre Dr. Shinobu Ishihara, profesor la Universitatea din Tokyo. Studiile facute pâna în prezent arata ca aproximativ 8% din barbati si de 0,4% din femei au o forma sau alta de tulburare de vedere legata de perceptia culorii. Exista o variabilitate în functie de zona geografica sau alti factori, însa procentele la barbati variaza între 5 si 12 la suta [1, 2, 3]. Pentru ca discromatopsia are cauzalitate genetica, exista uneori grupuri de indivizi, de obicei din populatii închise, la care incidenta este mult mai mare (Ungaria, Scotia, etc). Insula Pingelap este un caz special, unde ~8% din populatie este acromata [1, 12].

În vestul Europei si în Statele Unite ale Americii, testele Ishihara precum si altele (lanterna Farnsworth, etc.) se folosesc în continuare pentru a identifica persoane cu deficiente cromatice, de obicei în momentul în care acestea aplica pentru locuri de munca la care perceptia culorii este critica pentru îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi:
  • politie – recunoasterea culorii unei masini sau a elementelor de imbracaminte, etc
  • armata – coduri specifice de armament, ranguri militare, semnale specifice, etc
  • navigatie aeriana – recunoasterea simbolurilor de bord
  • tehnica electronica – codarea cu culori a pieselor electronice
  • arte vizuale – recunoasterea diferentelor subtile între culori într-un print, poza, imagine TV

Aplicarea testelor pentru evidentierea abilitatii de recunoastere a culorilor se face doar în locurile în care aceasta este absolut critica si indispensabila. În SUA se permite chiar si pilotarea unui avion, inclusiv comercial, pentru persoane cu deficiente cromatice, eventual cu restrictii de a zbura noaptea [13], iar în unele tari nu se cer nici un fel de abilitati cromatice pentru a obtine un carnet de conducere pentru amatori [7].

În România, tot mai multe persoane de sex masculin sunt declarate inapte pentru a fi conducatori amatori de autovehicule, din cauza discromatiei totale sau partiale cu care au fost diagnosticati, demonstrate prin inabilitatea de a distinge cifrele înscrise pe plansele cromatice Ishihara (vezi Anexa 2). Nu de putine ori se întâmpla ca persoana supusa diagnosticarii sa încurce una sau doua culori, în conditii de luminozitate speciala, adica lumina crepusculara (cel mai adesea portocaliu/rosu, si alb/verde). În conditii normale de trafic persoanele discromate nu raporteaza probleme în a face aceste diferente de culoare, ba mai mult, soferi cu multi ani de experienta si cu zeci sau sute de mii de kilometri parcursi atât în România cât si în afara, recunosc ca nu au avut parte de evenimente rutiere deosebite, afectiunea lor neîmpiedecându-i sa fie participanti responsabili la trafic.

Dorim sa amintim ca dreptul de a conduce un autovehicul îl are fiecare cetatean a carui sanatate fizica si mintala nu pune în pericol real siguranta circulatiei rutiere. În timp ce în SUA si în multe tari europene se fac eforturi serioase pentru a integra cât mai bine în sistemul de învatamânt si în societate copiii si adultii cu deficiente în perceptia culorilor, în România se mentine de facto aceasta discriminare inclusiv pentru forme usoare, în care individul percepe clar culorile fundamentale.

Este interesant de urmarit istoricul legilor din tara noastra care trateaza aceasta problema. Astfel, în ordinul Nr. 87 din 03/02/2003, Anexa 1, paragraful Oftalmologie, la numarul 4, discromatopsiile sunt incluse în lista afectiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie. La scurt timp dupa aceasta (12/4/2003), apare un nou ordin, 350/2003, care îl modifica pe cel anterior, si înlocuieste lista afectiunilor. În mod îmbucurator, discromatopsiile au fost eliminate. Acest ordin, care este în vigoare la aceasta data, elimina de jure discriminarea fata de persoanele care doresc sa fie soferi amatori, dar au discromatopsii. Astfel, problema s-a mutat de la litera legii în cabinetele medicale, lasând la latitudinea medicilor oftalmologi decizia privind impactul aptitudinilor cromatice în actul condusului ale persoanei examinate. În practica, din pacate, discriminarea se pastreaza la grade înalte. Persoane care au reusit cândva sa obtina carnetul, la reexaminare au fost declarate inapte, pe baza testarii cu plansele Ishihara. Angajati ai unor institutii de stat au ajuns în situatia disperata de a fi amenintati cu pierderea slujbei din cauza discromatopsiei, desi în toata perioada serviciului lor, si-au îndeplinit sarcinile fara nici o problema. Persoanelor tinere care doresc sa urmeze cursurile unei scoli de soferi li se taie avântul de catre medicul specialist oftalmolog, prin declararea acestora inapte, dupa testarea vederii cu placile cromatice si la lumina crepusculara. Aceste cazuri sunt recente, inclusiv în a doua jumatate a anului 2006, când România se pregatea sa adere la structurile Uniunii Europene.

În aceste conditii, consideram necesara o discutie publica pe aceasta tema. Medicii oftalmologi trebuie sa înteleaga faptele concrete privitoare la aceste anomalii minore. Este inadmisibil ca atâtia oameni sa fie tratati superficial si usuratic, prin aplicarea fara discernamânt a stampilei de INAPT SOFER pe biletele de analiza. Stim ca sistemul medical românesc este departe de a fi perfect, dar îmbunatatirea lui nu se va face dintr-o data. E nevoie de pasi mici, pe care fiecare persoana trebuie sa si-i asume. Nu putem schimba practica unei tari întregi, dar putem îmbunatati practica personala. Putem sa ridicam probleme pentru dezbateri amiabile, putem sa analizam date si statistici, putem sa examinam practicile tarilor mai dezvoltate decât noi, si sa adoptam si sa adaptam specific acolo unde vedem ca este nevoie de schimbare, ba mai mult, acolo unde vedem ca interesele oamenilor sunt tratate superficial sau chiar discriminatoriu. Nu dorim sa spunem ca discriminarea este cu rea intentie. Nicidecum. Credem mai degraba ca este vorba de inertie, din cauza practicilor care s-au statornicit de foarte multa vreme, din timpurile comunismului pâna în zilele noastre. Credem ca este vorba de lipsa de interes, din cauza ca cei care detin decizia nu sunt direct afectati, si nu vad necesitatea si urgenta schimbarii unor proceduri. Cu toate acestea, traim din fericire într-o societate democratica, care este capabila sa genereze practici si legi drepte, prin dezbateri si discutii publice, prin constientizarea nevoilor individuale si comunitare, prin cântarirea atenta a faptelor si a consecintelor, si prin reevaluarea procedurilor împamântenite.

Suntem de parere ca institutiile din tara noastra trebuie sa se adapteze la cerintele unei societati moderne, si în acesta chestiune particulara sa îsi armonizeze practicile cu cele din tarile membre ale Uniunii Europene. Daca este perfect legal ca un cetatean conducator auto al Uniunii Europene sa intre pe teritoriul tarii noastre fara a i se face la granita un test Ishihara, consideram ca este de bun simt ca si cetatenii români sa se bucure de aceleasi drepturi în tara lor ca si vizitatorii. De aceea supunem acest memoriu atentiei celor investiti cu autoritate în aceasta problema, pentru ca autoritatea lor sa fie folosita cu responsabilitate si în folosul cetatenilor.

Avem încredere ca medici oftalmologi din România au capacitatea de a analiza corect si impartial datele, în ceea ce priveste capacitatea de a conduce un autovehicul a persoanelor cu deficiente cromatice, si pot lua masurile necesare eliminarii conditiilor discriminatorii. Este de datoria acestora sa studieze cu mult mai mare atentie problema diferitelor forme de deficienta cromatica, sa reevalueze impactul pe care aceastea îl au în actul conducerii unui autoturism, si daca impactul negativ este neglijabil sau inexistent (lucru demonstrat de multimea de soferi amatori cu discromatii din diverse state europene si SUA, si chiar România), atunci aceastea sa nu mai fie considerate impedimente în calea obtinerii permisului de conducere amator. Speram ca motivul pentru care nu s-a facut asta pâna acum tine mai degraba de lipsa de informare, neglijenta si inertie. Dar când vorbim despre drepturile a opt [8] procente din populatia de sex barbatesc a României, neglijenta nu mai este o optiune. Un calcul simplu ne arata ca este vorba despre aproximativ 800.000 de barbati, adica cel putin un jumatate de milion de barbati adulti, nu de un procent sec într-o statistica oarecare. Fiecare din aceste persoane este un caz personal si poate constitui o drama la propriu pentru cel afectat. A spune cu nonsalanta ca acesti oameni nu au dreptul sa conduca un autoturism este o condamnare la imobilitate pentru ei, si o discriminare de proportii. Bine-intentionata si des-auzita fraza „Lasa ca va conduce sotia” nu ne este de nici o consolare, iar rezolvarea în stilul clasic românesc nu este o optiune. În tarile dezvoltate, unde s-au efectuat studii stiintifice solide, s-a demonstrat fara drept de apel ca discromatii nu constituie un pericol sporit pentru circulatia publica [7, 8, 9, 10]. Capacitatea de a conduce un autovehicul poate înseamna diferenta între a fi apt de munca si a fi somer, între a fi mobil si a fi „sechestrat”, între a fi 100% functional si a fi „handicapat”. De aceea dreptul de a conduce un autoturism, de a obtine acest carnet categoria B, în tarile cu traditie rutiera nu poate fi grevat de incapacitatea de a distinge corect anumite nuante de culori, în conditii speciale. Discromat fiind, ti se poate interzice sa devii controlor de trafic aerian, politist, sofer de autobuz sau sofer profesionist, în tarile dezvoltate, UE, Canada sau SUA. Nu ti se poate interzice însa sa conduci ca sofer amator [7].

Credem ca testarea în vederea depistarii discromatopsiei este benefica si necesara, si ar trebui facuta înca din clasele primare. Copii care sufera de aceasta anomalie pot întâmpina uneori dificultati ale caror cauze nu le banuiesc, la materiile la care recunoasterea si discriminarea culorilor joaca un rol important, cum ar fi desenul, chimia – experimente care necesita observarea culorilor unor lichide sau flacari, fizica optica – observarea culorilor în care se descompune lumina alba, electronica – recunoasterea codurilor de culori, etc. Consideram ca o educatie minimala a elevilor discromati este necesara pentru ca acestia sa cunoasca natura acestei minore afectiuni, cât si eventualele probleme cu care s-ar putea confrunta. Credem ca este foarte importanta mentinerea testarii si la examenul medical pentru scoala de soferi, dar în cazul în care se aplica pentru permis amator, rezultatul sa fie mai mult informativ decât eliminatoriu.

În final, merita sa reflectam la observatia pe care o fac medicii de la Academia Americana de Oftalmologie, la pagina de Cerinte vizuale pentru condus [7]:

Permisul de a conduce o masina pe drumurile publice este mai degraba un privilegiu decât un drept. Acest privilegiu nu ar trebui sa fie (acordat si *) extins în mod indiscriminatoriu. Cu toate acestea, într-o societate în care autoturismul personal este principalul si deseori singurul mijloc de transport, anularea dreptului de a conduce rezulta în dificultati personale exceptionale, si acordarea permisului nu ar trebui sa fie refuzata fara o justificare clara.

În numele celor peste un jumatate de milion de barbati adulti români afectati,

Vasile Tomoiaga,
25 de ani, discromat (deutanomalie), inapt sofer în România
Cluj-Napoca
vasile.tomoiaga&gmail.com
0744-11.97.99

Radu Popescu,
29 de ani, discromat, sofer auto în SUA
discromat&gmail.com

* cuvintele dintre paranteze nu apar in textul original

Nota: referintele se pot consulta în Anexa 3

Anexa 1. Clasificarea deficienţelor cromatice

Deficienţele cromatice poartă mai multe nume, uneori folosite pentru a desemna acelaşi lucru. Cel mai cunoscut termen este daltonism, şi apoi discromatopsie sau discromatie. Deşi unii folosesc termenul daltonism pentru toate formele de deficienţe de percepţie a culorilor, acesta se referă în special la discromatiile de tip roşu-verde, anume, deutanopii şi protanopii. Mai jos vom folosi termenul discromatopsie pentru a desemna toate tipurile de deficienţe cromatice (în engleză: colorblind, colorblindness). Aceste deficienţele sunt date de anomaliile care apar în celulele fotosensibile, aflate pe retină, în partea din spate a ochiului. După nume, Protos, Deuteros şi Tritos sunt denumirile celulelor con care conţin pigmenţi vizuali sensibili în domeniul lungimii de undă lungă, medie şi scurtă (culorile roşu, verde, albastru). Prin combinarea mesajelor care vin de la fiecare din cele trei seturi de celule con, omul percepe varietatea largă de culori pe care le vedem în mod normal [1].

Unei persoane care suferă de discromatopsie îi funcţionează anormal unul sau mai multe seturi de celule con. Anormalitatea se manifestă prin deplasarea (până la suprapunere) a domeniului lor de sensibilitate, astfel încât conurile responsabile cu verdele îl percep spre roşu, şi invers (vezi Anexa 2 pentru exemplificare grafică) [4]. Se poate distinge între mai multe forme ale acestor deficienţe. Cea mai frecventă (99% [2]) este anomalia receptorilor Protos (Protanomalie şi Protanopie) şi Deuteros (Deutanomalie şi Deutanopie). Mai rară este defectuozitatea Tritosului (Tritanomalie şi Tritanopie), şi foarte rar pot apărea cazuri unde doar un singur tip de receptor este sănătos (Monocromazie) sau chiar toate cele trei tipuri de receptori sunt defectuoşi, şi numai receptorii responsabili cu vederea de noapte, bastonaşele, funcţionează corect (Acromazie) [1].

Discromatopsia de tip roşu/verde (defectuozitatea receptorilor Protan şi Deutan) este cauzată de anomalia cromozomului X şi este ereditară. Femeile au doi cromozomi X, iar bărbaţii au câte un X şi un Y. Pentru ca o femeie să aibă deficienţe cromatice e necesar ca ambii cromozomi X să poarte defectul (dacă doar unul e defect, cel cu informaţia corectă o rescrie pe cea defectuoasă, în procesul de reproducere), pe când la bărbaţi doar unul (singurul, celălalt fiind Y), aceasta fiind cauza pentru care anomaliile cromatice sunt prevalente la bărbaţi. Se estimează că 8% dintre bărbaţii caucazieni (1 din 12) au o formă de anomalie cromatică de tip roşu/verde, în timp ce la femei procentul este de ~0,4%-0,5%. Anomaliile ereditare ale Tritosului sunt extrem de rare, fiind prezente la ~0,05% din populaţie. Pe baza opiniilor de mult formate, cauza discromatopsie este reducerea sensibilităţii receptorului anormal, deşi noile rezultate ale cercetărilor presupun deplasarea (engleză: shift) domeniului de sensibilitate al acestuia [1]. Această explicaţie recentă este consistentă cu experienţa discromaţilor cu deutanomalie, pentru care este foarte dificil să diferenţieze în lumină crepusculară sau noaptea, între luminile portocaliu şi roşu, respectiv verde şi alb (explicabil probabil prin accentuarea componentei de roşu a culorii, şi prin atenuarea componentei de verde).

Clasificare şi definiţii. După modul în care omul percepe culoarea, vederea se clasifică în:

  1. Tricromată – vederea normală este tricromată – toate cele trei tipuri de pigmenţi au percepţie corectă a culorilor
  2. Tricromată cu anomalii – unul (sau mai multe) seturi de celule con au percepţia deplasată (eng: shifted)
    1. Protanomalie – sensibilitate deplasată parţial dinspre roşu spre verde a receptorilor sensibili la lumina roşie
    2. Deutanomalie – sensibilitate deplasată parţial dinspre verde spre roşu a receptorilor sensibili la lumina verde (cea mai întâlnită, ~5% din bărbaţi)
    3. Tritanomalie – sensibilitate deplasată parţial (probabil spre verde) a receptorilor sensibili la lumina albastră
  3. Dicromată – percepţia unui set de celule con este complet suprapusă peste cea a altui set
    1. Protanopie – roşul e perceput ca verde (domeniul de sensibilitate al receptorilor Protos e suprapus peste cel al receptorilor Deuteros)
    2. Deutanopie – verdele e perceput ca roşu (domeniul de sensibilitate al receptorilor Deuteros e suprapus peste cel al receptorilor Protos)
  4. Tritanopie – albastrul e perceput (probabil) ca verde
  5. Monocromată (acromată) – oamenii cu vedere monocromată nu percep (sau percep foarte slab) alte culori în afară de alb, negru, şi nuanţe formate din combinarea celor două (ca şi un film alb-negru)
    1. Acromazie, monocromazie clasică – incapabili să combine culorile, vedere exclusiv în nuanţe de gri (monocromat bastonaşe)
    2. Monocromazie atipică – recunoaştere a culorilor foarte scăzută (monocromat conuri)

Note:

  1. Deşi pentru realizarea acestui studiu s-au depus eforturi semnificative, autorii nu sunt specialişti în domeniul oftalmologiei, şi există posibilitatea (scăzută) ca unele informaţii să nu fie factuale şi/sau actuale.
  2. Pentru compilarea acestui studiu s-au folosit surse de informaţie scrise preponderent în limba engleză, găsite pe internet. Deşi au fost căutaţi aceşti termeni şi în paginile scrise în limba română, s-au găsit foarte puţine resurse care tratează acest subiect. Există două explicaţii posibile: medicii oftalmologi din România încă nu au o prezenţă profesională pe internet prin studii, articole, lucrări, etc., în limba română, sau/şi există efectiv foarte puţine studii şi lucrări în acest domeniu.
  3. Din cauza prezentată la punctul 2, este posibil ca unii termeni de specialitate să nu corespundă exact cu cei folosiţi de lumea medicală românească, deoarece la unii s-a recurs la o adaptare din limba engleză.
  4. Termenul medical ştiinţific folosit pentru a descrie anomaliile cromatice în limba română este discromatopsie. Totuşi, pentru a desemna persoanele discromatopsice s-a folosit termenul discromat, pentru simplitatea pronunţiei, şi pentru că e folosit în mod obişnuit.

Resurse:

  1. http://www.daltonism-ro.com/daltonism_discromatopsie.htm – Daltonismul şi corijarea acestuia, studii făcute de o firmă din Ungaria (în limba română)
  2. http://www.toledo-bend.com/colorblind/aboutCB.html – informaţii despre discromatie/daltonism (în limba engleză)
  3. http://www.iamcal.com/toys/colors/whatis.php – clasificarea discromatopsiilor (în limba engleză)
  4. http://www.firelily.com/opinions/color.html – Reprezentare grafică a percepţiilor normale şi defectuoase

Anexa 2 – Planşele Ishihara; vedere normală şi defectuoasă; reprezentări grafice

1. Placile Ishihara – în fiecare din discurile de mai jos, o persoana cu vedere normală ar trebui să vadă câte un număr. O persoană cu discromatie nu va putea distinge corect unele sau toate cele cinci numere.

Sursa: http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html

2. Cum văd persoanele cu deficienţe (aproximativ, poate să difere de la individ la individ).

De la stânga la dreapta, vedere normală, deutanomalie, protanomalie

De la stânga la dreapta, vedere normală, deutanopie, protanopie

Sursa: http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm

3. Reprezentare grafică a percepţiei normale şi defectuoase ale celor trei lungimi de undă de către celulele fotosensibile

1. Percepţie normală

2. Verdele suprapus peste roşu

3. Roşul suprapus peste verde

4. Verdele deplasat spre roşu

5. Roşul deplasat spre verde

Note:

  1. In figurile 2 şi 3 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu) este deplasat până la suprapunere peste domeniul de sensibiltate al altuia (roşu, respectiv verde)
  2. In figurile 4 şi 5 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu) este deplasat parţial spre domeniul de sensibiltate al altuia (roşu, respectiv verde)
  3. Corespondenţa între figuri şi anomalii este: 2 – deutanopie; 3 – protanopie; 4 – deutanomalie; 5 – protanomalie

Sursa: http://www.firelily.com/opinions/color.html (textul a fost tradus în română)

Anexa 3 – Resurse internet

  1. http://en.wikipedia.org/wiki/Color_blindness Articol despre discromatopsie/daltonism pe Wikipedia, enciclopedia gratuită
  2. http://colorvisiontesting.com/color2.htm Ce este discromatopsia şi care sunt tipurile ei
  3. http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html Teste Ishihara pentru depistarea deficienţelor cromatice
  4. http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm Cum văd lumea persoanele cu deficienţe cromatice
  5. http://www.blackwell-synergy.com/doi/full/10.1111/j.1395-3907.2004.00283.x Studiu făcut în Italia, Calabria, 2004
  6. http://discromat.blogspot.com Blog al unui discromat român, şofer auto fără probleme în America
  7. http://www.aao.org/aao/member/policy/driving.cfm Academia Americană de Oftalmologie, Cerinţe Vizuale pentru Conducerea Autovehiculelor. „…Anumite state testează vederea tricromată, anticipând că aceasta este importantă pentru identificarea corectă a semnalelor din trafic, însă conducătorii auto cu deficienţe de culoare folosesc cu succes detalii, altele decât culorile. Studiile arată că nu există nici o asociere între deficienţa de percepţie cromatică si abilitatea redusă de a conduce (10,15), iar această componentă a sistemului vizual nu trebuie inclusă în testele vizuale, pentru a determina abilitatea unui individ de a conduce fără riscuri.”
  8. http://www.optometrists.asn.au/gui/files/ceo854241.pdf Optimetrist association Australia. În această lucrare sunt atinse mai multe probleme oftalmologice legate de obţinerea carnetului de şofer amator şi comercial în Australia, printre care şi elemente legate de vederea dicromată/tricromată.
  9. http://main.uab.edu/show.asp?durki=20543 University of Alabama at Birmingham, Survey of Ophthalmology
    „Deficienţele de percepţie a culorii, doar prin ele însele, nu reprezintă o ameninţare la adresa conducerii in siguranţă.”
  10. http://www.springerlink.com/content/u2532g8417513426 Guy Verriest, Oskar Neubauer, Marion Marre and Andre Uvijls – Investigaţii cu privire la relaţia dintre deficienţele cromatice congenitale şi conducerea în siguranţă pe şosea
  11. http://www.hhmi.org/senses/b130.html Howard Hughes medical institute
  12. Oliver Sacks, The Island Of The Colorblind, ISBN: 0676970354
  13. http://www.leftseat.com/colorvision.htm FAA (Federal Aviation Administration) medical ceretification. Se explică faptul că FAA (Federal Aviation Administration), efectuează teste de color vision, iar dacă testul nu poate fi trecut, singura restricţie pe care o primeşte pilotul este aceea de a zbura noaptea, sau de a zbura cu aparate care se bazează pe control cu semnale luminoase (eng. „light signal control”).
  14. http://www.verkehrsportal.de/fev/anl_06.php, http://www.verkehrsportal.de/fev/fev.php Codul Rutier in Germania: clasele A, B (plus S triciclu, T tractor etc): nu se menţionează nici un test de culori. Pentru clasele C (camion) si D (autobus, transport de persoane) se face testul cromatic după doua metode, de ex. Ishihara şi Velhagen. Daca pică testul sau există nelamuriri se cere un consult şi mai de specialitate. Dacă pică si aici la culori, D-ul este respins dar C-ul poate primi OK-ul după ce candidatul este informat asupra riscurilor.
  15. Legi româneşti în vigoare. ORDIN nr.350 din 12 aprilie 2003  http://www.parlament.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=42864 http://www.incepator.ro/medicale/Ordinul_350_MSF.asp
  16. Ordinul precedent. ORDIN nr.87 din 3 februarie 2003 (inlocuit de 350/12.04.2003)  http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41997 http://www.medfam.ro/medlex/article.php?sid=407
  17. http://www.firelily.com/opinions/color.html Reprezentare grafică a percepţiilor normale şi defectuoase (ale lungimilor de undă) de către celulele con a spectrului color.

44 de răspunsuri la Memoriul „Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România”

  1. Nicoara spune:

    Buna
    Daca ati putea sa-mi trimiteti pe adresa mea de e mail un nr de Ordin (lege) unde pot sa citesc cu ochii mei ca un cetatean din romania este discromat legea Ii permite sa faca scoala de soferi.
    Va multumesc

  2. haua spune:

    domnul VASILE TOMOIAGA am sa trimit si eu cateva e mail-uri pe la cateva televiziuni si printre care cele mai importante,sper si vreau sa cred ca macar atat pot face pentru noi astia care ,,mergem pe pistele de bicicleta”.Macar ii putem presa cu tot felul de argumente si poate o sa ajunga undeva la urechile vreunui politician care sufera de aceiasi deficienta si restul e tacere,stiu.Dar am sa incerc

  3. Lucian spune:

    Sunt si eu unul dintre nefericitii care sufera de aceasta boala. Am descoperit lucrul acesta la controlul oftalmologic pt permise auto. Trebuie sa recunosc ca am avut probleme, dar lucrurile s-au rezolvat printr-o metoda, „mai putin ortodoxa”, asa cum probabil au facut si altii inaintea mea. Am luat permisu,si sunt sofer de cativa ani buni si n-am avut niciun incident care sa fie cauzat de aceasta problema!

  4. ADRIAN DUMITRU spune:

    Si eu sunt discromat si am permis de conducere din 1991, profesionist, adevarat este ca am trecut ca-n romania de teste ,problema este ca nu-mi pot gasi si un loc de munca din cauza asta.Ca sofer cred ca am peste un milion de Km parcursi fara incidente grave,am fost taximetrist timp de 13 ani cu o medie de 100 de Km pe zi,ne mai vorbind de drumuri facute in Europa de 2000 de Km cu pauze de 30 minute la 6-7 ore de condus.Eu cred ca este o aberatie, eu conducand toate felurile de automobile atat ziua cat si noaptea.

  5. caesar spune:

    Sunt alaturi si eu de toti discromatii din Romania.Domnului Tomoiaga un adevarat respect.Va recomand sa infiintati o miscare cu personalitate juridica sau ceva de genul acesta.Sunt peste900000 de discromati in tara,ce partid politic ori grupare de astfel de gen nu ar avea nevoie de atatea voturi doar se apropie „prezidentialele”?Am vazut ca unele site-uri scriu ca pentru categ”b” soferi auto, cei cu discromatie partiala au voie sa participe la examen si chiar la unele meserii cum ar fi armata ,politie dar cu unele restrictii(nu interzicere).Totusi doctorasii romanasi dau dovada de neprofesionalism ne consultand ultimele legi in vigoare si merg din inertia comunista aplicand „inapt”pe fisa omului fara sa diferentieze intre discromatopsicii partiali si cei cu afectiunea respectiva totala.Ce pot sa spun in Romania discromat=discriminat…

  6. Vlad spune:

    Domnule Vasile Tomoiaga, in primul rand vreau sa va felicit pentru initiativa dumneavoastra. Sunt si eu una din multele persoane care au aceasta problema. E trist ca suntem tratati ca niste paria ai societatii. Si eu, ca si multi altii care au vizitat acest site, stau cu frica la fiecare control medical, evit sa merg chiar si la Medicina muncii, pentru a nu figura in evidenta doctorilor cu aceasta anomalie.
    Cum bine spunea cineva, ar trebui sa primesc un spor de stres pentru asta. Ma gandeam sa facem o petitie online(cunosc cel putin 10 persoane care au aceeasi problema, dar si multi oameni cu mintea deschisa care ne-ar sustine cauza).

    Am putea sa adunam semnaturi pe site-ul: http://www.petitieonline.ro/

    Ar fi urmatoarele intrebari totusi:
    1) Cate semnaturi ar trebui ca sa ne bage si pe noi cineva in seama? (Se pare ca faptul ca facem parte din UE nu e de ajuns ca sa avem si noi parte de aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni din Uniune)
    2) In momentul in care avem destule semnaturi, cui ar trebui sa ne adresam?

    Dupa ce cream petitia, putem sa trimitem un mesaj si link-ul respectiv tuturor persoanelor din lista de messenger, cu rugamintea sa fie transmis mai departe. Poate vom posta si pe alte site-uri. Sa speram ca nu vom fi inclusi la categoria „Spam”, ci vom fi auziti.

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

  7. caesar spune:

    Fratilor ,mai este dna. Pop Monica si al sau sot la „putere”?

  8. Vlad spune:

    Buna seara,
    Am vazut ca maine va avea loc o intalnire online pe hotnews, cu Dorin Gabor, reprezentant al medicilor de familie.
    http://www.hotnews.ro/stiri-intreaba_un_medic-6334507-intalnire-online-solutii-vedeti-pentru-sistemul-medical-dorin-gabor-reprezentant-medicilor-familie-discuta-online-vineri-ora-15-00.htm

    Ce ziceti sa postam mai multi, sa-l intreb daca el cunoaste situatia celor 900.000 de discromati din Romania?
    Tema intalnirii e „Puncte slabe si forte ale sistemului medical”. La puncte slabe ar trebui sa-l intreb daca el stie ca suntem singura tara din UE in care discromatii sunt declarati inapti pentru condus.

    Numai bine,
    Vlad

  9. Vlad spune:

    I-am adresat si eu o intrebare domnului Gabor, si din primele 15 intrebari (a mea fiind a 4-a), doar cea legata de discromati a fost ocolita. Din pacate, se pare ca nu prezentam destul interes si trebuie sa ne cautam singuri dreptatea.

  10. @Vlad

    Probabil ca stie prea putine despre discromatopsie si nu a vrut sa isi arate lipsa de cunostinte.

  11. ionut spune:

    Domnule Tomoioaga, as vrea si eu sa stiu daca esti discromat poti fi profesor in invatamant, mentionez ca eu sunt discromat, si nu stiu mare lucru ! va multumesc anticipat, si va felicit pentru ceea ce faceti !

  12. Nu cred ca discromatopsia este un impediment in a deveni profesor.

  13. caesar spune:

    domnule vlad sunt de partea dv. in privinta initiativei unei petitii sau chiar legi. efortul este foarte deosebit… in asemenea situatue trebuieste o unitate a tuturor care au avut de suferit din pricina acestei mici disfunctii oculare.cand vorbesc despre aceasta ma refer la faptul ca cel ce va fi (cei ce vor fi)coordonatorul acestei miscari trebuie sa fie trup si suflet dedicat cauzei.cred ca sunte-ti deja multi care puteti forma un nucleu al acestei noi miscari.Astept sa-mi pun sieu semnatura(adevarata semnatura pe o astfel de initiativa alaturi de cei peste 900000 de discromati. Mult succes!

  14. cata spune:

    Salut Domnule Tomoioaga.Am urmarit cu atentie initiativa ta fiind direct interesat deoarece si eu sunt discromat(deuteranomalie).Cunosc problema in care suntem noi, si dorind sa intru in cadrul politiei ,stiind ca este o modalitate de corectie a deficintelor noaste m-am deplasat la un cabinet particular la Madrid in 2006 unde dupa testele de vigoare pe diferite planse m-am intors cu o pereche de lentile de contact cu care vedeam toate plansele Ishihara. Din pacate nu puteam sa rezist mai mult de o ora cu ele la ele.Ulterior am fost la Arad la un cabinet de specialitate si am facut o pereche de ochelari cu lentile speciale cu care vedeam toate testele Ishihara.Doresc sa stiu daca cu aceasta deficinta corectata pot obtine permis sau daca pot participa la un test medical pentru politie stiind ca in lege se specifica ca pot fi acceptate probleme de vedere daca sunt corectate.Felicit demersul tau si astept un punct de vedere in aceasta privinta.Multumesc.

  15. Salut Cata,

    Cred ca daca mergi cu lentilele nu o sa ai nici o problema, caci nu vor fi observabile.

    Iar daca mergi cu ochelari, depinde de vigilenta si suspiciunea medicilor. Daca te intreaba la ce ii folosesti poate nu le va conveni, desi ar trebui sa fie moi in ce priveste discromatopsia, caci LEGEA NU II OBLIGA SA DEA INAPT discromatilor.

    Deci depinde de medic.

  16. Liviu spune:

    eu unul nu sufar de nimic, desi nu pot trece testul cu planse Ishihara. nici dvs. nu ar trebui sa suferiti si nici un politician. nu sint handicapat nici eu nici dvs. Medicul la care am fost mi-a spus clar „stiu ca puteti vedea culorile semaforului dar asa e legea…”, apoi mi-a trecut pe fisa medicala „simt cromatic normal” fara sa-i dau nimic in plus fata de cit m-ar fi costat in mod normal consultatia. Medicul era normal, legea nu este …(parerea mea )

  17. tyty spune:

    salut,
    am si eu aceeasi problema dar acum 3 ani cand am obtinut permisul de conducere vedeam acele planse dar probabil din cauza condusului de noaptea cred ca mi-am stricat vederea si observ foarte greu sau chiar deloc cifrele de pe planse. la examenul periodic de acum 2 luni am fost declarat inapt iar sefii mei ma ameninta cu pierderea locului de munca. sunt sofer profesionist, lucrez pe tir de 2 ani iar aceasta prostie a inceput sa ma termine psihic.
    cata daca imi poti spune si mie de unde ai intrat in posesia acelor lentile si pretul lor.
    va multumesc

  18. cata spune:

    Lentilele de contact au fost facute la un cabinet din Madrid(Chromagen Spain- Vilafranca del Castillo) in 2006 cu ~ 200 euro , iar lentilele de la ochelari la Optica Veszi din Arad unde am facut un consult asemanator celui din Madrid. Pretul trebuie aflat direct de la cabinet. Gasesti datele pe net.

  19. cata spune:

    Salut.
    Am inteles ca exista un cabinet asemanator si in Brasov dar nu stiu denumirea cabinetului.Bafta

  20. Pingback: Sunt posesor de permis de conducere. Ce va urma acum? « Sunt discromat şi sunt şofer

  21. caesar spune:

    D-le Tomoiaga felicitari pentru succesul dv. dar mai ales pentru initiativa dv. care continua,ce se mai poate spune…sunteti un adevarat luptator deaceea „doar eroii nu au varsta”.contati si pe mine precum si pe toti pe care aceasta situatie ai uneste.

  22. IONICA spune:

    Stimati colegi!Domnul Vasile !
    Imi pare rau ca tarziu am accesat acest sait. Ma mira faptul ca in atata timp sunt prea putine comentarii. Oricum,eu sunt moldovean si cu cetatenie romana. Problema o cunosc foarte bine si am abordat-o in Moldova in mod oficial. Am scris nu demult o scrisoare catre prim – ministru despre problema in cauza si daca nu primesc un raspuns pozitiv ma adresez in instanta si pana la CEDO. In Moldova au fost perioade cand se putea primi permis, eu l-am primit in 1991 fara nici o spaga . Nu demult un nepot a platit 20 Euro ca sa treaca comisia. In fond doresc sa mentionez ca cestia cu semafoarele este un anahronizm, care demult putea sa fie schimbat . Sunt o multime de patente (si eu am vrut sa propun unul mai inainte cand nu era internetul, dar mai tarziu am vazut proiecte asemanatoare) cu semafoare de aceias culoare cu forme diferite sau cu litere sau alte culori decat combinatia rosu verde. Daca statul nu doreste sa recunoasca drepturile omului la profesie, trebuie actionat in instanta . Doresc sa mentionez ca in asa tari ca Belorusia si Rusia pentru categoriile B nu e neaparat sa treci testul. Pentru medicii specialisti e clar ca e convenabil sa fie aceste restrictii deoarece aceasta devine o sursa. In sfarsit se poate pune intrebarea si astfel : Oare pietonii dicromati nu trebue sa traverseze strada la culorile semaforului?
    PS Domnul Vasile a reactionat cineva din speialisti la problema ridicata sau nu ? Parerea mea este ca trebuie o adresa oficiala catre organele competente. Daca doriti Va trimit scrisoare care am trimis-o eu catre autoritatile din Moldova.
    Cu stima, IONICA.

  23. Phlom spune:

    Wow! Salutare!
    Ma surprinde sa vad cat de multe persoane sunt discromate. Credean ca sunt unicat pana nu demult…
    La mine primele semne ale bolii au fost prin scoala cand ma contraziceam cu colegii asupra vreunei nuante de culoare, apoi cand ma uitam la o coperta a unei carti cu basme ce avea scris rosu pe verde si mi se parea ca scrisul are „tail”, fuge…nu stiu cum sa explic.
    Mai apoi am aflat la incorporare, la testele facute acolo ca am problema asta. Atunci nu am dat importanta. Dar cand am incercat sa dau la politie si d-na de acolo m-a dat inapt, simteam ca a cazut cerul pe mine. La permis nu am avut probleme la examenul medical. S-a rezolvat. Chestia e ca nu inteleg de ce poate afecta asta calitatea de conducator auto? Vad culorile la semafor, am reactie foarte buna in trafic, conduc chiar mai bine ca multa lume, vad semnele de circulatie, pietonii de la o posta ii observ… Aici revin cu intrebarea mea: DE CE AS FI INAPT PENTRU CALITATEA DE CONDUCATOR AUTO? Da, este o discriminare! Mai bine ar lua in serios testele psihologice ca avem nebuni pe strada, nu orbi….
    Oricum, succes!

  24. mari spune:

    Comunicat important Ministerul Sănătăţii :
    În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizeză, vineri, 27 august 2010, ora 10.00, la sala de consiliu, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

    Persoana de contact: dr. Mihaela Oancea – telefon: 021.3072.639.

    Menţionăm că proiectul de act normativ poate fi vizualizat la adresa de web: http://www.ms.ro, rubrica Legislaţie – Transparenţă decizională.

  25. mari spune:

    VENITI CU TOTII PENTRU CVORUM:
    Comunicat important Ministerul Sănătăţii :
    În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizeză, vineri, 27 august 2010, ora 10.00, la sala de consiliu, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

    Persoana de contact: dr. Mihaela Oancea – telefon: 021.3072.639.

    Menţionăm că proiectul de act normativ poate fi vizualizat la adresa de web: http://www.ms.ro, rubrica Legislaţie – Transparenţă decizională.

  26. andrei spune:

    eu lucrez pe tir de 4 ani si fac transport intern si international si nu am avut probleme cu condusul , iar acuma sunt amenintat sami pierd serviciul, pt ce , nu am nici o problema cu culorile. ce sa fac sa ma apuc de furat sau sa dau in cap. dac nu as face diferenta intre culori as fi de acord dar atat timp cat le recunosc ce sa fac…..

  27. cristian spune:

    Buna ziua!Sunt o persoana care a intampinat aceeas problema inca de la varsta de 18 ani.Mi-am dorit ff mult sa-mi iau permisu de conducere si sa ma pot plimba cu masina dar mi s-a spus la examenul oftalmologic faptul ca nu am dreptul sa conduc nici macar o bicicleta pe drumurile publice.Nu mai e nevoie sa spun cum m-am simtit si cate probleme am intampinat in viata din aceasta cauza…dar din ambitie am reusit sa-mi obtin toate categoriile de conducere in afara de tramvaie(nu mi-a placut)Conduc auto de peste 20 de ani fara sa am nici-o problema in trafic si fara nici un accident rutier.Am lucrat si in transportul in comun 11 ani fara sa am nici un eveniment rutier si informez pe aceasta cale ca la ora actuala sunt multi soferi profesionisti atat pe TIR cat si la regii autonome de transport in comun(in special in Bucuresti)care conduc autobuze de multii ani fara sa aiba nici o problema suferind de aceasta mica anomalie.Imi aduc aminte cand eram inca un adolescent care suferea enorm ca nu-si putea indeplini visul de-a conduce un autoturism,faptul ca la TVR 1 pe vremea partidului comunist o emisiune stiintifica din Germania demonstra faptul ca un paralitic care se deplasa in carucior cu rotile,cu dioptrii foarte mari si care cu greutate isi stapanea miscarile necontrolate ale membrelor si a capului poate conduce un autoturism fara probleme,iar noi care din nastere avem aceasta MICA deficienta suntem discriminati si inlaturati de societate de la exercitarea anumitor profesii demne,visate poate din copilarie.Noi nu avem dreptul sa fim politisti,aviatori,soferii etc…dar avem obligatia sa mergem pe front in linia intai si sa incasam gloante in caz de razboi.E umilitor pt un barbat sanatos din punct de vedere psihic si fizic sa nu aiba dreptul sa conduca un autovehicol pt ca sufera de aceasta MICA problema,mai ales cand o vede pe tanti Floarea din Vascauti la volan….si cu totii stim cum conduc femeile….. Parerea mea este ca inca din copilarie cand ajungi sa descoperi ca ai aceasta problema,aripile ,visurile ti se frang si nu ramane decat sa speri ca in viata atunci cand incerci sa lupti cu idealurile tale,cand ajungi la cabinetul oftalmologic sa intalnesti un doctor cu mintea luminata care sa inteleaga situatia si sa-ti dea ok-ul mult visat.Salut cu respect pe domnul Vasile Tomoiaga pt initiativa lui de-a face ceva pt cei ca noi si daca pana la urma nu se face nimic in aceasta privinta in romania macar sa transformam asta in binele nostru,adica sa facem guvernul sa plateasca celor ca noi pensii de handicap si sa stam acasa la televizor sa ne luam banii si sa munceasca numai ei……daca tot suntem discriminati si vazuti ca niste handicapati.

  28. Devil spune:

    sau varianta aceasta de semafoare pentru daltonişti:
    http://www.motocicletesuzuki.ro/stire_47.html

  29. Pingback: Torino: Vor fi experimentate semafoare pentru daltonişti | Sunt discromat şi sunt şofer

  30. Pingback: 2010 in review for this blog | Sunt discromat şi sunt şofer

  31. Pingback: Test daltonism - anomaloscopie - Console Games Forum

  32. Phlom spune:

    @Devil: Una este discromatopsia, alta este daltonismul. Numai bine!

  33. Chira Valentin spune:

    In Europa de Vest ca si in SUA si Canada, examenul medical se face cu un aparat ca un micoscop. Aparatul este chiar in institutia unde se dau si permisele, deci nu la cabinet oftalmologic. Este conceput in asa fel aparatul ca poate fi manevrat de o functionara care nu este medic. Astfel privesti in aparat si trebuie sa-i spui ce vezi in fata, sunt ceva desene daca tin bine minte. Apoi se aprinde cate un led in st sau dr si trebuie sa spui in ce parte este adica sa fii apt sa percepi cu coada ochiului. Atat. Nu te testeaza de nici un fel cu culorile, nu-ti arata acea carte cu culori. Nici vorba de asa ceva. Am inteles, dar nu sunt sigur ca de examenul cu culori sunt scutiti doar soferii amatori. Cei profesionisti e posibil sa faca acest examen. In Canada am citit de mult o statistica care spunea ca soferii discromati fac mai putine accidente decat cei normali, tocmai pentru ca ei sunt cu mult mai atenti datorita acestui handicap, conduc mai incet, nu iau intersectiile in viteza, sunt mai preventivi. Deci ideia este ca in Occident ca sofer amator nu ai treaba cu acest test de culori. Eu insumi am dat acolo examen si va spun ca asa a fost. Tocmai de aceea au dat si la noi legea din 2003 mai sus enuntata, din care au scos discromatopsia. In plus sa-mi spuna si mie cineva care a auzit in Romania de vreun accident datorat discromatopsiei? In Canada intr-adevar am vazut si semafoare care aveau forma rotunda, patrata si triunghiulara ptr. cele trei culori acolo unde in intersectii luminile erau asezate pe orizontala, adica suspendat cu cabluri deasupra intersectiilor. Dar nu erau peste tot, cred eu ca la un moment dat au renuntat sa faca asa pentru ca au constatat probabil ca discromatii nu creeaza probleme in trafic. 0753 035 219

  34. Respect pentru ceea ce faceti!

  35. Mersi mult in special pentru linkul al doilea. Trebuie sapat putin sa vedem exact cum sta treaba.

  36. Ge spune:

    Respect. Vreau sa mentionez un aspect legat de sitemul militar. Este falsa informatia privind discromatopsia in acest sistem, multi angajati sufera de aceasta problema, dar accesul in sistem era permis numai la anumite specialitati militare (informatica, comunicatii – anumite specialitati, intendenta, specialitati de asigurare tehnica in general. In momentul de fata exista un ordin M 72 /2002 care spune ca pentru discromatopsie esti apt combatant, dar, ca in Romania, depinde la ce medic militar faci vizita medicala. In concluzie un an esti apt si un an inapt. Depinde de dispozitia medicului in ziua in care faci vizita medicala. Personal am fost apt 20 de ani iar acum nu. Ramane de vazut ce o sa fac la anul.

    M 72 prg 232
    litera a) acromatopsii – inapt serviciul militar, cod hot. med. mil. 1A 4004,
    litera b) discromatopsii, APT serv militar in timp de pace si razboi, 1A1007
    Ulterior apare o modif care spune ca:
    Cap. XIV -pg.231 alin „a” -vicii de refractie (miopie, hipernmetropie, astigmatism) pentru specialitatile marina. tancuri, aparare antiaeriana si radiolocatie, infanterie, vanatori de munte la care personalul nu era admis se fac urmatoarele precizari:
    Aprecierea aptitudinii pentru misiuni in afara teritoriului Romaniei se va face numai dupa nivelul acuitatii vizuale fara corectie aeriana si aceasta sa fie de minim 5/6.
    prg 231 si 232 au aspecte diferite, dar medicii considera modificat si 232.
    De aici si pana a ajunge iar mana doctorilor militari nu a mai fost decat un pas.
    Aceste aspecte pot fi importante pentru tinerii care au acest defect dar vor sa intre in sistem.
    Succes. Cu deosebit respect.

  37. Adrian Popescu spune:

    Domnul Vasile va rog sa modificati motoul siteului astfel „Sunt discromat si sunt un bun sofer”.

    Stima pentru to ce faceti!

  38. Adrian Rusan spune:

    Sunt normal. Ca perceptie a culorilor. Am permis de conducere din 1992. Am doi prieteni, discromati. Si ei au permis de conducere datorita intelegerii unor medici oftalmologi. In cei peste douazeci de ani de cand conducem, eu, normalul, am avut 5 tamponari usoare din vina mea. Cei doi prieteni ai mei…niciuna! Consider ca avizul de inapt ca sofer dat unei persoane discromate reprezinta o discrimnare si o umilinta inacceptabila din partea societatii. Subscriu total la demersul facut pe acest site!

  39. Bucur Iulian spune:

    Acum am gasit acest site si nu-mi vine sa cred citi sunt ca mine „DISCROMATI” deci nu sunt ciudat cum spun multi.Eu pot sa spun ca am fost norocos ca la examenul de permis am gasit un doctor de treaba si mi-a pus in fata 5 cercuri cu diferite culori:rosu,galben,verde,alb si albastru le-am indentificat si mi-a spus ca sunt apt.Imi pare rau de cei cu aceasta anomalie sau boala ca sa spun asa ca nu au trecut de acest examen.Totusi fratilor semafoarele nu sunt in nuante ci in culori curate.Ar trebui sa scoate-m in evidenta acest lucru „semafoarele nu sunt in nuante de culori ci in culori curate.Numai bine va doresc.

  40. Bucur Iulian spune:

    Precum am spus si ieri(Semafoarele nu sunt in nuante de culori ci in culori curate)de aici se poate pleca cu schimbarea legii.Noi discromatii putem sa facem cu totii o petitie semnata de toti si sa o trimite-m ministrului sanatatii ca sa fim si noi in cadrul legii.Daca acest lucru nu putem sa-l infaptuim va fi la fel ca inainte,cine poate sa ia permisul e ok cine nu poate nu e ok.Asta este solutia care o propun si cu totii o putem rezolva va asigur de acest lucru,dar trebuie sa fim uniti asta e secretul.Orice lege se poate schimba.In Romania sunt si daltonisti care au permis si ei se descurca destul de bine ca soferi.Nu ar fi nici o problema ca cei in masura sa faca ceva si pentru noi (Discromatii)atita timp cit se va demonstra ca cei ca noi si sunt destui de multi care au permis de foarte mult timp ca nu au accidente si alte probleme care sa puna in pericol siguranta pe drumurile publice.In SUA armata america cauta in mod special dicromati pentru lunetisti datorita faptului ca sa demonstrat in timp ca un discromat indentifica mai bine ca un om normal o tinta datorita acestei „boli sau anomalie”ca sa-i spun asa.Toate cele bune.

  41. Cristea Valentin spune:

    Propun ca Dl. Tomoioaga sa organizeze o initiativa cetateneasca (la care sa ne solidarizam/implicam toti cei interesati) de modificare a actului normativ care obstructioneaza obtinerea permisului de conducere din cauza discromatopsiei. Pentru persoanele care nu pot distinge culorile verde si rosu (sunt si asemenea persoane), este clar ca nu se poate acorda permis de conducere, dar pentru cei care disting clar culorile semafoarelor, este o cerinta absurda (discriminare) care nu poate justifica obligativitatea distingerii unor nuante de culori care nu se folosesc nicaieri in lume la semnalizarea circulatiei rutiere (nuante de verde si rosu suprapuse ca testul Ishihara). Nu va fi usor deoarece se va pierde o sursa de venit (coruptie) pentru medici si acestia se vor opune modificarii prezentelor norme, dar trebuie invocata legislatia si practica din tarile in care asemenea discriminari nu exista. Propun sa nu ne plangem de mila ci sa actionam, sa facem lobby, sa aducem argumente credibile pentru ca decidentii politici (parlamentarii, Guvernul) sa aiba motive credibile si bine justificate de a sustine si aproba aceasta corectie/modificare in actele normative care impiedica avizul medical pentru persoanele cu discromatopsie. Vedem ca au trecut destui ani pana s-a interzis acordarea permisului de conducere pentru analfabeti (normal si bine justificat), dar pana la urma s-a reusit. Am putut sa fac armata, am putut sa lucrez o viata intrun domeniu unde distingerea culorilor este necesara (electronica, electricitate – unde se lucreaza cu conductori si cabluri de diferite culori si nuante), dar sunt obstructionat/discrimat nejustificat la obtinerea permisului de conducere amator. Sunt discromat, am permis de conducere de peste 23 de ani si nu am facut niciun accident. Cum justifica medicii ca in aceasta perioada eu nu am vazut culorile, sau ce risc pentru societate si ceilalti participanti la trafic sunt eu daca in acesti ani eu nu am produs evenimente rutiere. Sunt atatea persoane cu probleme psihice care, atunci cand sunt la volan se cred stapanii soselelor si sunt un risc real, dar pentru acestia nu sunt norme medicale de preventie a dezastrelor rutiere care se intampla zilnic pe sosele. Consider ca daca statistica arata ca 8 % din barbati si 0,5 % femei sunt discromati, suntem un numar suficient de mare pentru a determina eliminarea acestei discriminari medicale impuse in normele de acordarea avizului medical necesar pentru obtinerea permisului de conducere. Dar, pentru a avea succes, aceasta actiune trebuie sa fie organizata si coordonata la nivel national, de aceea am propus ca Dl. Vasile Tomoioaga sa fie coordonatorul unui asemenea demers, avand se pare expertiza (cunostinte in domeniu) necesara.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s