Finding Creativity As A Color Blind Photographer

Find below the story of Mike Panic, a colorblind photographer. I just want to read more life experiences of colorblinds having all kind of jobs and how their color perception anomaly impacts them.

„I vividly remember a test I took in second grade.  The test was a cluster of small colored dots surrounded by other dots of a different color.  Hidden inside was a number or a letter. I didn’t see any numbers or letters though.  That’s how I learned I was color blind.  Not to mislead, I do see all colors, hues and saturation but I might not be able to tell you the name of them.  But a simple confusion of color has not hindered me becoming a professional photographer”

http://thephotoletariat.com/finding-creativity-as-a-color-blind-photographer/

{thnx Andrei Neamțu}

Publicat în discromat | Lasă un comentariu

Răspunsul Ministerului Sănătății din Rep. Moldova la adresa domnului Ion Golub ref. discromatopsie

Vezi: Adresa domnului Ion Golub către Vlad Filat, prim ministru al Rep. Moldova ref. discromatopsii

Publicat în discromat | Etichetat , | 1 comentariu

Adresa domnului Ion Golub către Vlad Filat, prim ministru al Rep. Moldova ref. discromatopsii

Or. Chișinău, 2 februarie 2010

Catre: Prim-ministru al Republicii Moldova
D-l Vladimir Filat

Referitor: Abrogarea in partial a HG 12/2009 pentru aprobarea Normelor privind examinarea medicala a conducatorilor de vehicule si a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere.

Prin prezenta Va atrag atentia D-stra referitor la ilegalitaea si aplicarea articolului 22, grupa 1, punctul 8) Oftalomologie, subpunctul d) discromatopsii (discromazia) si acelas articol, grupa 2, punctual 9) Oftalomologie, subpunctul d) discromatopsii (discromazia, tricromazia A, B) a normelor mentionate in antet in sensul aplicarii restictiilor continute in aceste norme (in popor aceste “afectiuni” sunt numite daltonizm de diferite categorii si sunt echitate ironic fara nici un motiv) pe care le socot ilegale din urmatoarele motive:

  1. Aceste restrictii sunt infimatorii, deoarece pentru verificarea lor cetatenii sunt supsi unui control oftalmologic foarte subiectiv si primitiv (in Moldova nu se folosesc cromatoscoapele), lipsit de sens dupa cum se va demonstra in continuare, in rezultatul caruia pot capata un diagnostic cu sens ironic si intimidator.
  2. Aceste restictii sunt discriminatorii in sensul interzicerii sau limitarii unor cetateni de a folosi si utiliza automobilul in calitate de conducator dupa libera vointa a acestuia. Deasemenea aceste restrictii limiteaza accesul cetatenilor la mai multe profesii si locuri de munca legate de conducerea vehiculelor, fapt strident in ziua de astazi.
  3. Aceste restrictii sunt lipsite de logica si sunt impartiale in sens ca se aplica numai conducatorilor vehiculelor si nu si pietonilor care tot traverseaza strazile la “culorile semafoarelor“.
  4. Aceste restrictii, in sfarsit, nu sunt argumentate stiintific si practic. Nu au fost prezentate de nimeni studii sau cercetari pentru aplicarea lor in practica. In multe tari civilizate ele nu se aplica de multi ani si chiar in unele tari CSI au fost anulate complet si modificate, de exemplu Estonia unde s-au facut cercetari in acest sens. Ultimele studii facute in Anglia la insistenta autoritatilor pe o marja de 12000 de conducatori de vehicule, cu daltonizm au aratat ca numarul de accidente si incalcari nu au nici o dependenta de “afectiunile” mentionate mai sus. Practica arata, ca culorile semafoarelor, care sunt conventionale (mai bine zis arhaice deoarece practic se pot folosi semafoare cu o singura culoare, de exemplu galbena, care pe ceata se vede cu mult mai bine) nu au nici o influenta la reactiile conducatorilor vehiculeleor. Majoritatea conducatorilor se orienteaza in intersectie la situarea in spatiu a semafoarelor (sus, mijloc, jos sau dreapta, mijloc stanga) cand semafoarele sunt situate orizontal, mai ales cand semafoarele sunt murdare sau becurile nu au capacitatea necesara. Deasemena sunt brevetate o multime de semafoare de aceeasi culoare, la care pur si simplu placile luminofore au diferite figuri aplicate. Aceste semafoare nu atesta “afectiunile “ mentionate mai sus si exclud examinarea si intimidarea cetatenilor.

Toate aceste argumente demonstreaza ca restrictiile din HG 12/2009 uzurpeaza drepturile cetatenilor, circa 100.000 de cetateni fara nici un sens, in Republica Moldova (conform statisticii mondiale 5% procente din barbati si 0,5% procente din femei) la libera circulatie si la profesii.

Va rog, stimate D-nule Prim-ministru, in virtutea functiei inalte pe care o mentineti, sa abrogati HG 12/2009 in sensul aplicarii restriciilor mentionate mai sus pentru a exclude adresarea in instantele europene.

P. S. Anexez si unele materiale din internet in sustinerea argumentelor expuse mai sus.
Pentru contact: 0691 – 76881

Cu stima si respect, Golub Ion.

Vezi și: Răspunsul Ministerului Sănătății din Rep. Moldova la adresa domnului Ion Golub ref. discromatopsie

Publicat în discromat | Etichetat , | 2 comentarii

Răspunsul Ministerului Sănătății la interpelarea domnului Titus Corlățean cu privire la discriminarea cetăţenilor români cu deficienţe cromatice care doresc obţinerea permisului de şofer amator

A sosit răspunsul la interpelarea domnului senator Titus Corlățean.

Răspunsul poartă ștampila și semnătura Ministrului Sănătății din România, și a fost elaborat de Comisia de Oftalmologie, „structură tehnică din cadrul Ministerului Sănătății care coordonează din punct de vedere științific și metodologic activitățile ministerului și fundamentează deciziile ministerului sănătății în acest domeniu”. Președintele Comisiei de Oftalmologie este doamna Monica Pop, persoană binecunoscută cititorilor fideli ai acestui blog. Suspectez că motivația Comisiei este de fapt motivația doamnei Pop deoarece argumente similare am citit în articole despre discromatopsie în care era consultată doamna Pop cât și în discuția privată pe care am avut-o cu ea acum câțiva ani.

Concluzia răspunsului de mai jos este că „nu se poate pune problema unor norme permisive pentru persoanele cu discromatopsii care solicită carnet de conducere”.

Iată și motivațiile:

  • la pacieții cu daltonism diminuarea sau absența percepției culorilor este asociată cu scăderea percepției formelor și dimensiunilor, situație care poate determina cu mare ușurință producerea de accidente rutiere, mai ales în condiții de trafic aglomerat
  • diminuarea percepției culorilor la pacienții cu discromatopsii se accentuează în lumina crepusculară, această situație putând determina la rândul ei producerea de accidente la sfârșitul zilei, când arterele de circulație sunt aglomerate
În plus …
  • starea drumurilor din România determină imposibilitatea concentrării atenției persoanelor cu discromatopsii asupra denivelărilor

(sublinierile îmi aparțin, VT)

Citind motivațiile de mai sus vă rog să rețineți că sunt parte a unui act oficial al Guvernului României anului 2010.

Deși răspunul este hilar pe alocuri, situația trebuie tratată cu maximă seriozitate. Monica Pop are următoarele funcții publice de la înălțimea cărora slujește românii:

  • director al Spitalului de Oftalmologie București din 1993
  • președintele Comisiei de Oftalmologie a Ministerului Sănătății
  • membru în Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor București din cadrul Departamentul Jurisdicție profesională și litigii
  • profesor universitar doctor la catedra de oftalmolgie a Universității de Medicină „Carol Davilla” București

În momentul în care asemenea explicații ce frizează ridicolul precum cele de mai sus vin de la o persoană cu aceste funcțiide maximă responsabilitate ne dăm seama că ceva nu este în ordine. Nu că ar fi ceva nou, în România atâtea lucruri nu sunt în ordine.

Acest document va fi tocat și evaluat pe îndelete pe acest blog. Răbdare!

Raspuns Ministerul Sanatatii discromatopsie

Raspuns Ministerul Sanatatii discromatopsie

Raspuns Ministerul Sanatatii discromatopsie

Vezi răspunsul în format PDF: Raspunsul Ministerului Sănătații la interpelarea domnului Titus Corlățean sau pe pagina Senatului AICI.

(Mulțumesc lui Andi Cristea și domnului senator Titus Corlățean pentru energia pe care o depun pentru această cauză.)

Publicat în răspunsuri | Etichetat , , | 15 comentarii

Bula anului: discromații și denivelările drumurilor din România

Cratere Valea Chintaului

„…starea drumurilor din România determină imposibilitatea concentrării atenției persoanelor cu discromatopsii asupra denivelărilor”

(extras din răspunsul oficial al Ministerului Sănătății la interpelarea lui Titus Corlățean)

Kamikaze? Cațavencu? Vă autosesizați?

Publicat în discromat | Lasă un comentariu

Articol Time.com din 1940: Apărarea națională SUA – observatorii cu deficiențe de percepție a culorilor (discromați) au identificat corect toate camuflajele

Cei care au cercetat puțin despre discromatopsie au auzit probabil la un moment dat povestea conform căreia discromații au fost folosiți pentru depistarea camuflajelor, aceștia fiind capabili să le distingă mai bine decât cei cu percepție normală a culorilor.

Navigând pe internet am găsit un articol din 5 august 1940 (!) al revistei Time despre care cred că este sursa principala pe care se bazeaza variațiunile  care circula acuma.

„Într-un avion la Fort Still, Okla., mai devreme în vara aceasta, un observator al Trupelor Aeriene a fost capabil să identifice doar 10 din cele 40 de piese de artilerie camuflate de la sol. Un observator de la Artileria de Câmp a identificat corect dintr-un avion toate cele 40 de camuflaje și le-a plasat corect pe hartă.” (time.com)

Motivul? Persoana de la Artileria de Câmp era discromat(opsic)ă, și a ajuns în artilerie pentru că selecția nu era așa riguroasă ca la Trupele Aeriene.

În introducere se spune că un man din 20 este discromatopsic într-un grad mai redus sau mai puternic. Cred că autorul dorea ca prin man să se înțeleagă om nu bărbat deoarece la bărbați incidența discromatopsiei este de 1 la 12, dar la oameni în general e 1 la 20 (la femei e 0.4 la 100).

Incidentul prezentat de Time este explicabil prin faptul că deși discromații percep în general mai puține nuanțe decât cei cu vedere normală există o parte (destul de redusă) a spectrului color unde distingem mai multe nuanțe decât cei cu vedere normală.

În testul Ishihara 24, planșele 14 și 15 au fost concepute pentru ca discromații să distingă un număr în timp ce persoanele cu vedere normală nu.

Creatorii planșelor spun că în prima discrimații ar trebui să vadă cifra 5 iar în a doua să distingă numărul 45. Pentru mine (deutanomalie) 45 e destul de vizibil în timă ce conturul de la 5 nu e așa clar.

Presupoziția implicită din spatele acestor două planșe este că discromații disting, în acest caz, mai multe nuanțe. Am auzit și eu, fără să pot confirma, că în zona maro a spectrului distingem mai multe nuanțe. Nu știu exact cum e cu maro, dar rețin clar că am avut o dispută cu mama în gimnaziu în privința culorii unor jeanși: eu ziceam ca sunt un albastru închis, ea că sunt negri. Ramân convins ca erau albastru închis.

În aceeași idee am pus și sondajul: Cum sunt cele două fonduri: sensibil distincte, identice, clar distincte?. O persoană care mi-a scris pe mail zicea că pentru discromați cele două nuanțe ale fondurilor logo-ului sunt clar distincte în timp ce pentru cei cu vedere normală apar identice sau doar puțin distincte.

Publicat în mass-media | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Interpelarea domnului senator Titus Corlățean către Premierul Emil Boc și Ministrul Sănătăţii Attila Cseke

Interpelare

Adresată

Primului Ministru Emil Boc
Ministrului Sănătăţii Attila Cseke

De la

Titus Corlăţean, Senator de Braşov

Subiectul interpelării

Discriminarea cetăţenilor români cu deficienţe cromatice care doresc obţinerea permisului de şofer amator

Obiectul interpretării

În România, aproape 900.000 de cetăţeni suferă de deficienţe cromatice genetice. Generic, ei sunt numiţi discromaţi. Termenul discromat (en. “colorblind”) este înşelător, sugerând că cei afectaţi nu văd culori, ceea ce este fals. O formulă mai bună ar fi deficienţă de perecepţie a culorii (en. “color deficient”).

Deşi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 350 din 12/04/2003 nu mai enumeră discromatopsiile pe lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător auto, datorită ignoranţei şi inerţiei prezente în sistemul medical, în cadrul examenului oftalmologic obligatoriu pentru obţinerea permisului de şofer amator, este menţinută testarea cu planşe Ishihara. Persoanele ce nu trec de testarea Ishihara (cele cu deficienţe cromatice genetice) sunt declarate inapte medical pentru dobândirea permisului de şofer amator. Această practică este prezentă în România chiar dacă nu există un temei legal, autorităţile române cu competenţă în materie, în special Comisia de Oftalmologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, refuzând să ia măsuri pentru stoparea ei.

Testarea cu planşe Ishihara are un caracter discriminatoriu şi ne-european pentru că cetăţenii europeni cu deficienţe cromatice genetice pot obţine permisul de şofer amator în alte ţări ale UE precum Franţa, Ţările de Jos, Germania etc., dar nu şi în România. Similar, cetăţenii cu deficienţe cromatice ai altor state pot conduce autovehicule în România, dar românii nu. În plan juridic, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, practica menţionată este o încălcare de către România a articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, fiind o discriminare pe motiv de caracteristică genetică.

În calitate de Membru al Parlamentului European, în 2008, am adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene vizând această problemă. Răspunsul primit din partea Vicepreşedintelui Comisiei Europene Antoni Tajani confirmă justeţea demersului nostru, acesta precizând că „Normele medicale minime pentru determinarea aptitudinii fizice de a conduce autovehicule sunt stabilite în anexa III la Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29.7.1991 privind permisele de conducere, JO L 237, 24.8.1991. Punctul 6 al acestei anexe vizează afecţiunile oftalmologice ale conducătorilor auto. Discromatopsia, nu este menţionată printre eventualele contraindicaţii la conducerea de autovehicule. Pe lângă aceasta, cu ocazia actualizării curente a acestei părţi a anexei, experţii oftalmologi care au participat la lucrările Comisiei şi ale Comitetului pentru permise de conducere nu au menţionat în raportul lor că daltonismul ar fi în mod necesar o afecţiune care să nu permită conducerea de autovehicule.

Facem menţiunea că daltonismul nu este acelaşi lucru cu discomatopsia şi diversele sale forme, daltonismul fiind o deficienţă cromatică severă.

Având în vedere practica discriminatorie a autorităţilor medicale române în urma căreia cetăţenii români cu deficienţe cromatice sunt declaraţi inapţi medical pentru dobândirea permisului de şofer amator, vă adresez rugămintea să analizaţi şi să dispuneţi eliminarea aceastei practici nefireşti care se desfăşoară fără niciun temei legal.

22 martie 2010

(prin amabilitatea domnului Andi Cristea)

Vezi şi:

Publicat în răspunsuri | Etichetat , , , | 7 comentarii

Sunt posesor de permis de conducere. Ce va urma acum?

english summary at the end

Din 11 noiembrie 2009 respectiv 25 ianuarie 2010 sunt posesor de permis de conducere pentru categoriile A respectiv B. Ce înseamnă acest lucru pentru demersul susţinut de mine timp de 3 ani? Încetează odată ce mi s-a împlinit „pofta ce-am poftit-o”? Nicidecum.

Aşa cum au bănuit mulţi şi cum mi-am dat şi eu seama până la urmă, verdictul INAPT dat discromaţilor ce doresc permis personal (amator, cat. A saub B) este un abuz al medicilor, nu o aplicare a vreunei legi, ordonanţe, reglemetare legală.

Începând cu 17 aprilie 2003, discromatopsia nu mai este inclusă pe lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie. Aşadar acţiunea medicilor care dau inapt discromaţilor (chiar şi pentru permis personal/neprofesionist) este inerţială, fără suport legal clar, un abuz perpetuat, probabil, inclusiv prin directivele neoficiale ce vin de la Monica Pop, preşedintele Comisiei de Oftalmologie.

Odată ce acest lucru mi-a devenit clar, obiectivele mele pentru viitor au devenit următoarele:

  1. Publicarea pe internet a listei meseriilor inaccesibile discromaţilor.
  2. Tratarea diferenţiată a discromaţilor în funcţie de gradul şi tipul anomaliei de percepţie a culorilor. Discromaţii cu o anomalie minoră-medie nu ar trebui exclusi de la practicarea unei meserii în care abilitatea de percepe şi discerne normal culorile nu este esenţială.
  3. Ministerul Sănătăţii trebuie să ofere o clarificare oficială, o recomandare de bune practici, cabinetelor de medicina muncii şi tuturor medicilor care lucrează în acest domeniu prin care să afirme explicit ceea ce ordinul 350/2003 spune implicit: discromatopsiile nefiind inclus pe lista afecţiunilor înseamnă că nu mai sunt un impediment în obţinerea permisului. Cel mai probabil acestă clarificare va trebui făcută de Comisia de Oftalmologie, lucru imposibil atâta vreme cât în fruntea ei este dr. Monica Pop.
  4. Atât înainte de 2003 cât şi după, Codul Rutier nu face distincţie între multiplele grade şi tipuri ale anomaliei de percepţie a culorilor. Mă aştept ca, la fel ca în alte ţări cu tradiţie rutieră, daltoniştilor (deutanopie şi protanopie) să le fie interzis permisul comercial / profesionist (dar nu şi cel amator, vezi cazul ţărilor care nu includ teste de percepţie a culorilor la permis personal/amator). Asta înseamnă capacitatea clinicilor de a măsura tipul şi gradul discromatopsiei, ceea ce nu sunt sigur că este posibil în foarte multe oraşe din ţară. Pentru a implementa acest lucru este nevoie de o comisie de experţi fără frustrări şi obsesii, care să analizeze recomandările „Eyesight Working Group” al Comisiei Europene şi legislaţia din domeniu din ţările Uniunii Europene şi nu numai şi să vină cu propuneri pentru România. Din această comisie trebuie să facă parte şi discromaţi, adică cei care sunt vizaţi.
  5. Este nevoie ca discromatopsia să fie testată în clasele gimnaziale pentru a putea îndruma copii spre meseriile ce le pot practica. De asemenea îi va ajuta pe profesorii de desen să înţeleagă de ce uneori copii vor alege culori neobişnuite pentru a desena unele scene. Îi va ajuta şi pe părinţi să înţeleagă de ce uneori copii vor asorta ciudat culorile sau au alte dificultăţi legate de distingerea culorilor pe diferite fundaluri etc.

Voi ce aţi mai adăuga la acestă listă?

english summary

I got my personal licence recently but I have no intention to stop here. My new goals for colorblinds and with this blog are:

  1. Obtain and publish on the internet the list of occupations unavailable for colorblinds.
  2. Colorblindness should me measured by its type and severity and those with light to medium color perception anomaly should not be denied jobs where correct color perception is not essential.
  3. Health Department must make clear in an official document that colorblinds must not be given ineligible for driving.
  4. Highway  Code must differentiate between type and severity of colorblindness and make mandatory passing of color perception tests only for commercial licences.
  5. Colorblindness must be tested in the first school grades and children must be informed of the problems that arise from their problem (unavailable occupations like policeman and commercial pilot, color matching problems etc).
Publicat în discromat, sfaturi | 4 comentarii

Leii sunt verzi (Lions are green)

Un băiat daltonist îşi descoperă independenţa prin pictat.

A colour-blind boy discovers his independence through painting.

Mersi Anca C.

Publicat în discromat | 3 comentarii

SONDAJ: Cum sunt cele două fonduri: sensibil distincte, identice, clar distincte?

Vă rog să priviţi cu atenţie imaginea de mai jos şi apoi să răspundeţi la întrebarea din sondaj.

gts

Întrebarea se referă la culorea fondurilor logo-ului (unde scrie GTS Slovakia) respectiv unde scrie Home.

Sensibil distinct înseamnă culori destul de apropiate dar nu aşa clar distincte.

Mulţumesc pentru răspuns!

Publicat în discromat | 2 comentarii